Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

"Angoasa şi stranietatea – o carieră intelectuală"...


...este titlul ultimului articol al lui Valentin Protopopescu:
Cariera conceptului freudian de angoasa, concept strans legat de notiunea de stranietate, s-a dovedit mai spectaculoasa in lumea anglo-saxona decat in spatiul cultural de origine, cel german. Astfel, indeosebi printre teoreticienii si hermeneutii filmului horror si science fiction, termenul cel mai frecvent folosit este cel de uncanny (straniu, ciudat, supranatural, nefiresc, nenatural, supraomenesc, extraterestru, artificial), facand cuplu conceptual cu canny (greu-de-pacalit, smecher, siret, norocos, practic, chibzuit, grijuliu). Cele doua forme adjectivale, cel putin in limba engleza, nu sunt intr-un raport pur de sinonimie, dupa cum lesne se observa. Totusi, daca asimilam variantele de sens ale adjectivului canny cu tot ceea ce inseamna adaptare performanta la realitatea „normala“, la naturalitatea firescului, atunci devine inteligibila plasarea in cuplu a notiunilor canny-uncanny. Un subiect este „practic“, „chibzuit“ sau „norocos“ daca se insereaza eficient in logica realului, actionand in sensul adaptarii la cerintele normalitatii reprezentabile. Dimpotriva, tot ceea ce contrariaza asteptarile sale de normalitate, fiind „nenatural“, „ciudat“ si poate chiar „supraomenesc“ ii interzice accesul la o zona performativa cuantificabila dupa masurile obisnuite.

Potrivit lui Sigmund Freud (vezi eseul „Stranietatea“ din 1919), limba germana ofera o foarte riguroasa descriere a raportului dintre realitatea infricosatoare si cea familiara. Daca heimlich (heimisch, vertraut) desemneaza, ca adjectiv, tot ceea ce este familiar, „de-al casei“, obisnuit, domestic si intim, dimpotriva, unheimlich se refera la o aparitie stranie, neasteptata si de aceea potential amenintatoare. Existential, ceva poate ajunge sa ne infricoseze pentru ca nu ne este familiar (si traim atunci un sentiment de nesiguranta intelectuala). Totusi, observa Freud, nu tot ceea ce este nefamiliar se transforma intr-un sentiment de angoasa generat de presimtirea unei primejdii iminente. Pentru aceasta, e nevoie de ceva in plus. Aici, polimorfismul semantic al limbii germane este deosebit de generos, existand intre toate acceptiile termenului heimlich una singura ce coincide cu intelesul opusului sau unheimlich. Astfel, heimlich mai are si sensul special de „foarte intim“, „ascuns“, „bine ferit“, chiar secret, ceea ce se opune sensului obisnuit si foarte frecvent la care m-am referit mai inainte. Ceva familiar trece in contrariul sau, devenind straniu tocmai datorita sensului de secret. Pentru a da mai multa greutate incursiunii sale in semantica germana a termenului heimlich, Sigmund Freud il citeaza si pe filosoful romantic F. W. J. Schelling, care afirma ca straniu este tot ceea ce trebuia sa ramana secret, dar a ajuns sa se manifeste, dezvaluindu-se.
Articolul poate fi citit integral în revista Cultura nr. 63 / 15.03.2007.

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Atentie, se interpreteaza!