Ultima ora

Viata lumii

Video

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

IPA - Asociaţia Internaţională de Psihanaliză împlineşte 100 de ani


La sfârşitul acestei luni, Asociaţia Internaţională de Psihanaliză va deveni centenară. Fondată în anul 1910, de pionierii psihanalizei - nume precum Sigmund Freud, Sándor Ferenczi, Karl Abraham sau Max Eitingon, IPA cuprinde azi 70 de organizaţii din 33 de ţări şi numără peste 12 000 de membri.

Scrisoarea deschisă a preşedintelui IPA, Charles M. T. Hanly, redactată cu acest prilej, poate fi citită aici.


IPA este moştenitoarea unei idei şi a unor forme de asociere precedente. În anul 1902, probabil la iniţiativa lui Wilhelm Stekel, fost pacient al lui Freud, acesta invită patru persoane - pe Stekel, Max Kahane, Rudolf Reitler şi Alfred Adler - să se întâlnească săptămânal pentru a discuta despre munca lor, în cadrul a ceea ce au numit Societatea de Miercuri. În 1908, numele i-a fost schimbat în Societatea Psihanalitică din Viena, având acum 14 membri. Este anul în care i se alătură şi Sándor Ferenczi. Alte personalităţi au statutul de invitaţi - vor deveni mai târziu preşedinţi ai IPA: Max Eitingon, Carl Gustav Jung, Karl Abraham, Ernest Jones. Ideea unei Asociaţii Internaţionale de Psihanaliză porneşte foarte probabil de la Ernest Jones, care, fără a-l fi întâlnit încă pe Freud, îl vizitează în 1907 pe Jung la Zürich şi îi sugerează să fie organizat un Congres Internaţional de Psihanaliză, la Salzburg (denumire propusă tot de Jones - Jung o va prefera însă pe cea de "Primul Congres de Psihologie Freudiană").

La această întâlnire mai mult informală din 27 aprilie 1908, considerată cel dintâi congres psihanalitic, se convine cu privire la necesitatea înfiinţării unei asociaţii internaţionale. Tot la Salzburg, Freud prezintă cazul omului cu şobolani. IPA va fi înfiinţată la următorul Congres, din martie 1910, de la Nürnberg. Primul preşedinte al ei devine Carl Gustav Jung, la propunerea lui Ferenczi şi cu acordul lui Freud, care nutreşte o mare consideraţie pentru psihiatrul elveţian, iar, în plus - foarte important! - consideră vital ca psihanaliza să nu mai fie localizată în primul rând la Viena şi nici calificată drept o ştiinţă evreiască. Sediul IPA va fi stabilit la Zürich.

La data celui de-al treilea Congres Internaţional de Psihanaliză, ce are loc la Weimar în septembrie 1911, IPA numără 106 membri. La acest Congres sunt acceptate ca membre cele două noi înfiinţate organizaţii americane - cea din New York şi Asociaţia Americană de Psihanaliză. Jung este reales preşedinte, dar, aşa cum se ştie, la începutul anului 1913, relaţiile lui cu Freud vor înceta de comun acord. Între timp, şi alţi membri de seamă s-au rupt de mişcarea oficială - precum în 1911 Alfred Adler, care îşi fondează propria şcoală, de psihologie individuală, ori Wilhelm Stekel. Următoarele Congrese se vor desfăşura în importante oraşe ale Europei continentale, în 1929 - pentru prima dată în afara acesteia, la Oxford, unde are loc cel de-al 11-lea Congres, iar în 1979, odată cu Congresul de la New York - pentru prima dată în afara Europei.

Următorul Congres, care va fi şi cel centenar, va avea loc între 3 şi 6 august 2011, la Ciudad de México, tema lui fiind “Exploring Core Concepts: Sexuality, Dreams and the Unconscious".

O istorie mai detaliată a Congreselor IPA poate fi citită aici.

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Atentie, se interpreteaza!