Ultima ora

Viata lumii

Ştiri

Cauta in revista

Lucrând cu pacienţii dificili


Dave Mearns - profesor emeritus Universitatea din Strathclyde, Scotia - a fost prezent de asemenea la cel de-al XVII-lea Congres European de Psihoterapie, invitat fiind de Asociatia Romana de Psihoterapie Centrata pe Persoana, si a sustinut sambata, 3 iulie, lucrarea teoretica intitulata "Provocari in a lucra la un nivel profund cu clienti dificili", tot ieri coordonând si un workshop in care a prezentat doua studii de caz legate de ideile expuse. In pauza de pranz, a avut loc lansarea cartii sale Consilierea centrata pe persoana in actiune, tradusa la Editura Trei.

Profesorul Mearns este un vorbitor captivant, foarte deschis si expresiv, cu un discurs liber deosebit de vivace. De asemenea, mi s-a parut un om si un terapeut deosebit de capabil de autoreflectie si lucru contratransferential, fapt ce explica probabil si rezultatele sale deosebite cu pacienti cu care nu multi terapeuti s-ar incumeta sa lucreze: ne-a prezentat cazul unui alcoolic si cazul unui veteran de razboi (studiile de caz pe care s-a lucrat reprezinta capitolele V si VI din lucrarea "Lucrand la nivel relational profund in consiliere si psihoterapie").

Rezum mai jos cateva idei desprinse din participarea la prezentare si la workshop.


In toate cazurile de clienti dificili exista in terapie o enorma relatie nevorbita (unspoken relationship).

Pentru a lucra la un nivel profund, spatiul terapeutic (ce tine de personalitatea psihoterapeutului) trebuie sa fie foarte larg pentru a oferi siguranta ca toate partile Selfului pacientului sunt acceptate.


Psihoterapia centrata pe persoana considera ca psihoterapeutul trebuie sa lucreze cu toate partile Selfului pacientului (idee foarte bine exemplificata in primul caz discutat) si toate aceste parti sa fie considerate clienti. In felul acesta, pacientul va beneficia de o experienta de umanitate ce va intari experientele anterioare de umanitate ale lui insusi, devenind astfel mai sensibil la propria lui persoana in relatie. Daca pacientul a fost speriat, frica lui trebuie sa fie crezuta. Terapeutul creeaza conditiile pentru a intalni pacientul intr-o relatie profunda in primul rand prin lipsa lui de frica.

Intalnirea pacientului nu inseamna invadarea lui. A nu-l invada pe pacient inseamna a-l pune in contact cu dorinta sa si a-l lasa sa aleaga (ex.: P: N-ar fi trebuit sa vin astazi. Plec daca vreti; T: Doresti sa pleci sau doresti sa ramai?). In cel de-al doilea caz, terapeutul ne marturiseste ca, in incercarile sale de a se intalni cu pacientul, s-a intamplat sa il invadeze cu o intrebare despre un subiect asupra caruia pacientul nu putea inca sa reflecteze. I-a recunoscut ca a gresit si si-a cerut iertare. Sa fii prezent intr-o relatie profunda inseamna sa iti poti asuma greseala si sa o folosesti pentru terapie.


Experientele noastre anterioare ne pot pune intr-o stare de spirit prin care sa nu ne putem conecta la experienta actuala a pacientului. Insa propria depasire a traumelor ne ajuta intotdeauna sa dezvoltam capacitatea de a oferi ajutor pacientului. De exemplu, experientele noastre timpurii de umilire, daca sunt suficient depasite, pot fi folosite in lucrul cu pacienti abuzati.

De asemenea, Mearns ne spune sa nu intrebam niciodata ceva un pacient care tace. Respectul fata de pacient se exprima prin a nu-l grabi. Un client dificil se va retrage si mai mult, iar daca-l grabesti, se va duce intr-o directie gresita, care nu-i apartine.

Clientii dificili sunt persoane ce au suferit un abuz, iar trauma ramane pentru totdeauna ca o parte din ei, dar nu e neaparat o parte care sa ii destabilizeze… Insa travaliul terapeutic este foarte solicitant emotional pentru psihoterapeut.

De asemenea, Mearns recomanda sa se raspunda pacientului la intrebarile directe fara a elimina in acelasi timp discutia pe marginea lor. Intrebarile directe ne ajuta sa ne intoarcem catre propriile noastre trairi, iar ceea ce simtim pentru pacient poate fi folosit in relatie. Cu alte cuvinte, daca pacientul simte nevoia la un moment dat sa ne intrebe ceva despre noi insine (adica sa vina foarte aproape de noi), este posibil ca relatia terapeutica sa aiba nevoie la acel moment de o contributie mai activa a contratransferului si nu trebuie sa ne speriem de asta.


De altfel, am sesizat ca indicatiile tehnice pe care ni le da rogersianul Dave Mearns se aseamana foarte mult cu ceea ce am invatat la scoala despre psihanaliza relationala si este posibil ca de aceea sa-mi fi placut atat de mult. Mearns este un terapeut care plange in sedinta, iar eu m-am regasit foarte mult in modul lui de lucru pentru ca mi s-a intamplat lucrul acesta… si mi-am intrebat apoi supervizorii daca este normal…

La sfarsitul workshop-ului, terapeutul a fost intrebat daca nu se teme ca emotiile sale pot sa interfereze cu scopurile terapiei. Raspunsul a fost superb: restrictionarea emotiilor poate sa interfereze astfel…

Georgiana Brănişteanu

este candidat - Societatea Română de Psihanaliză.

DE ACELAŞI AUTOR

Toate articolele acestui autor
*

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!