Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Psihanaliza argentiniană, scurtă privire istorică


Ideile lui Freud au circulat la Buenos Aires încă de la începutul secolului al XX-lea, mai întâi în prezentarea unui doctor chilian şi a altuia peruvian, în 1910, la Congresul Internaţional de Medicină şi Igienă. Din 1922, treptat, psihanaliza a început să pătrundă în universităţi. În februarie 1930, doi psihiatri argentinieni renumiţi, Gregorio Bermann şi Nerio Rojas, au plecat la Viena special pentru a-l întâlni pe Freud. În anii '30, au început să apară lucrările de popularizare a psihanalizei. Periodicul Critica a început să publice în mod regulat o coloană de interpretare psihanalitică a viselor, una dintre cele mai renumite reviste literare ale vremii, Sur, l-a omagiat pe Freud în 1936, iar mai mulţi scriitori l-au invitat să se mute în Argentina. Revista Psicoterapia i-a dedicat de asemenea un număr lui Freud. Psihanaliza a început să pătrundă şi în cultura populară, de pildă prin cărţile-foileton Freud pentru toţi editate de o editură cunoscută pentru traducerea cărţilor cu Tarzan.

În 1938, venirea în Argentina a psihologului maghiar Béla Székely a contribuit la difuzarea ideilor psihanalitice şi a folosirii testelor, cu deosebire a testului Rorschach. Freud a început să fie mai larg cunoscut, printre cei mai notabile viitoare personalităţi care se iniţiază acum fiind Enrique Pichon-Rivière şi Arnaldo Rascovsky.

Se vor forma, în jurul acestora, grupuri de lucru, iar la 15 decembrie 1942 va lua fiinţă Asociación Psicoanalitica Argentina (APA), prima instituţie psihanalitică argentiniană, fondatorii fiind Celes Cárcamo (format la Paris, analizat de Paul Schiff şi supervizat de Rudolph Loewenstein şi Charles Odier), Angel Garma (emigrant spaniol format la Institutul din Berlin, analizat cu Theodor Reik şi supervizat de Otto Fenichel), Guillermo Ferrari Hardoy, Marie Langer (formată şi emigrată de la Viena), Enrique Pichon-Rivière şi Arnaldo Rascovsky. APA va fi recunoscută ca membru IPA la Congresul de la Zürich din august 1949.

Fondatorii APA: Angel Garma şi Marie Langer, Dietro Arnaldo Rascovsky,
Enrique Pichon Riviere şi Celes Càrcamo

Toţi aceşti fondatori, aflaţi în corespondenţă cu personalităţi ale vremii precum Ernest Jones şi Melanie Klein, formaţi adesea la Londra, au contribuţii valoroase la teoria şi clinica psihanalitică - şi chiar originale, cum e cazul lui Marie Langer (despre feminitate), al lui Pichon-Rivière ori al lui Rascovsky. Acesta din urmă, de pildă, a lansat ipoteza poziţiei maniacale prenatale, premergătoare poziţiei paranoid-schizoide enunţate de Melanie Klein. Numeroase alte personalităţi vor dezvolta diferite idei şi teorii, pornind de la sistemul freudian, dar şi de la ideile lui Melanie Klein - extrem de influentă aici, ale lui Otto Fenichel, Hermann Nunberg, Wilhelm Reich ori Paul Federn.

La Rio de Janeiro, în 1945 - De la stânga la dreapta, aşezaţi: Dna de Oliveira (Brazilia), Alberto Tallaferro, Luisa Alvarez de Toledo; în picioare: Enrique Pichon Rivière, Marie Langer, Arnold Rascovsky, Angel Garma, Eduardo Krapf, Celes Cárcamo, Lucio Rascovsky; sus: Arminda Aberastury şi Matilde Wencelblat.

Sfârşitul anilor '50 marchează o perioadă de mare înflorire pentru psihanaliza argentiniană, acum afirmându-se numeroase nume ce vor deveni foarte influente, precum cele deja citate, ori Jorge Garcia Badaracco, Mauricio Abadi, Edgardo Rolla, José Bleger, David Liberman, Horacio Etchegoyen, Salomón Resnik, Isidoro Berenstein ş. a. Orientarea cea mai influentă este cea a lui Melanie Klein şi a colaboratorilor ei, Paula Heimann, Hanna Segal, Susan Isaacs, Donald Meltzer, W. R. Bion şi Herbert Rosenfeld. În anii '70, ideile lui Lacan vor dobândi o mare trecere printre psihanaliştii argentinieni, într-o perioadă în care începuseră deja conflicte şi separări interne, tonul antiinstituţional lacanian convenindu-le multora.

În prezent, există cinci societăţi psihanalitice afiliate la IPA, dintre care două în Buenos Aires - APA şi APDEBA, iar altele trei în Mendoza, Córdoba şi Rosario.

Surse: http://online.wsj.com/article/NA_WSJ_PUB:SB125563769653488249.html, http://www.nytimes.com/1998/05/29/world/buenos-aires-journal-doctor-why-do-i-keep-dreaming-of-argentina.html?pagewanted=all, http://gloriamundi.blogsome.com/2006/05/07/freud-argentina/, http://www.enotes.com/psychoanalysis-encyclopedia/argentina, http://rneuburger.tripod.com/tango.html

http://cafegradiva.blogspot.com/

Un comentariu

  1. Foarte utila bucata asta de privire istorica...! Vreau sa fac si eu acelasi lucru (cat de curand reusesc sa-mi fac timp) pentru psihanaliza relationala si ideea mi-a venit de la intrebarea intalnita de cateva ori: psihanaliza relationala face parte din curentul intersubiectivist (asta e de unde pana unde) sau invers...? Asa ca sa stii ca ideea mi-a venit inainte sa vad postarea asta :)

    RăspundețiȘtergere

Atentie, se interpreteaza!