Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Ce tulburări psihice scad cel mai mult calitatea vieţii?

marți, 20 septembrie 2011



Conform unui studiu finlandez realizat de Institutul Naţional de Sănătate şi Ajutor Social din Helsinki şi publicat în aprilie 2007 de British Journal of Psychiatry, cea mai redusă caliate a vieţii o au persoanele ce suferă de distimie, tulburare anxioasă generalizată, agorafobie şi fobie socială. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 8 000 de finlandezi, folosindu-se mai întâi Composite International Diagnostic Interview (CIDI) pentru a stabili dacă în ultimul an ei au fost diagnosticaţi cu depresie majoră, distimie, tulburări de panică, tulburare de anxietate generalizată, fobie socială, agorafobie ori dependenţă de alcool. Apoi, persoanele care au fost diagnosticate cu astfel de tulburări au fost evaluate cu un instrument numit Health-Related Quality of Life 15D (HRQoL 15D), ce are în vedere 15 parametri cu privire la calitatea vieţii (cei de pe axa orizontală a imaginii de mai sus).

În cadrul unui studiu ulterior, din 2010, aceleaşi 8 000 de persoane au fost evaluate utilizându-se Structured Clinical Interview for DSM-IV (SCID-1) pentru a determina dacă au avut schizofrenie, tulburare schizoafectivă ori tulburare bipolară. În cazul celor găsiţi ca având una sau alta dintre aceste afecţiuni a fost utilizat din nou instrumentul HRQoL 15D de investigarea a calităţii vieţii. Astfel, s-a stabilit că schizoafectivii au cea mai scăzută calitate a vieţii, urmaţi de schizofreni şi de bipolari.

În final, cercetătorii au comparat rezultatele celor două studii, respectiv nivelul calităţii vieţii pentru cei cu anxietate generalizată, fobie socială, agorafobie şi dependenţă de alcool, respectiv tulburare schizoafectivă, schizofrenie şi tulburare bipolară. A reieşit astfel că persoanele cu tulburări de anxietate şi cele distimice suferă chiar mai mult decât cei care au una dintre cele trei afecţiuni mai grave de mai sus.

Aceasta a fost de altfel şi marea surpriză pentru cercetătorii înşişi. Ei au observat, astfel, că şi campaniile publice de conştientizare a riscurilor ori cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ori Băncii Mondiale au ocolit destul de mult tulburările de anxietate şi distimiile, acordând mult mai multă atenţie unor afecţiuni considerate foarte grave, precum depresia. O altă surpriză vine din relativ mai buna calitate a vieţii pe care o au schizofrenii, raportată la funcţionarea lor obiectivă.

Rezultatele acestor studii sunt deci utile nu doar pentru schimbarea unor percepţii publice eronate asupra impactului afecţiunilor psihice, ci şi pentru formularea unor politici sociale şi mediatice mai adecvate realităţii.

Sursă: Psychiatric News

http://cafegradiva.blogspot.com/

7 comentarii

  1. De ce n-am crede ca un om speriat e mai chinuit decat unul care-si plange de mila? Mie mi se pare foarte credibila concluzia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In nicuna dintre afectiuni nu isi plang de mila. Este vorba de experienta lor subiectiva, nu de motiv. In toate afectiunile mentionate motivele, in fpat, nu sunt reale, dar este irelevenat deoarece suferinta este prezenta.

      Ștergere
  2. Oare tulburarea psihica scade calitatea vietii sau calitatea scazuta a vietii conduce la tulburare psihica?
    In ce masura un sens in ce masura celalalt?
    Intr-o perioada oribila din viata mea am trecut printr-o depresie si singurul motiv pentru care traiesc este ca nu am avut curaj, totusi, sa incerc sa ma sinucid desi ma gandeam frecvent. Iar iesirea, nu a depins de mine ci de factori externi, obiectivi.
    Calitatea vietii mele scazuse in sensul ca plangeam tot timpul, mancam tot timpul si nu puteam sa dorm pentru ca aveam cosmaruri(de care nu am scapat in totalitate nici acum, desi nu mai au frecventa si intensitatea de atunci).
    Dar "tulburarea" a fost provocata de ceva extern si in cele din urma s-a rezolvat cu rezolvarea externa(care nici macar nu e completa).
    M

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și eu cred ipoteza ta. Doar ca nu găsesc în factor extern care sa mă ajute sa ies din asta. M.E.

      Ștergere
  3. E si asta o metoda de manipulare in masa!La ce ne ar ajuta pe noi statistica lor?Sau da,ne ar influenta si pe noi poate poate juma din populatie sa se sinucida eventual sa scape de noi.Tare influentati in rau de ce de afara si condusi si la bataie de joc totul!!E clar ca nu le mai merge si au apelat si la facebook

    RăspundețiȘtergere
  4. Bravo pentru comentariul lui anonim,,,,, controlul și manipularea maselor se numește,,,,,,

    RăspundețiȘtergere

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!