Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Catalina Tudose: Boala Alzheimer ca trauma




La Congresul National de Psihotraumatologie psihiatrul Catalina Tudose a vorbit despre boala Alzheimer ca trauma, dar s-a referit la trauma ingrijitorului, nu a persoanei afectate de aceasta boala, foarte interesant subiect, mai ales daca ingrijitorul este si ruda in acelasi timp…

In 2008 24,3 milioane de oameni in lume au fost diagnosticati cu Alzheimer. S-a constatat ca numarul se dubleaza din 20 in 20 de ani, astfel incat, in 2020, se asteapta un numar de 42 milioane de bolnavi.


Alte statistici: Sunt afectate de Alzheimer1 din 8 persoane cu varsta de peste 60 de ani şi jumatate din cele peste 85 de ani; 90% dintre bolnavi locuiesc si sunt ingrijiti la domiciliu; 2/3 din cei internati in camine spital au dementa. Dementa Alzheimer este ultima faza, adica cea mai grava – etapa finala clinic manifesta a bolii.

Persoanele din jurul bolnavului sunt afectate si trebuie sa li se acorde sprijin si asistenta speciala.

Trauma asociata bolii Alzheimer actioneaza pe termen lung, e un proces indelungat, cu mai multe etape. Si este cronica: 10-20 de ani, cu durata mai mare decat evolutia naturala a bolii.


Ingrijitorul

Viata lui este restrictionata de responsabilitatea fata de bolnav. Principala sursa de stres este schimbarea rolului de copil sau de sot in cea de ingrijitor. Scade stima de sine, persoana se simte folosita. Ingrijitorul trebuie sa faca doliul rolului familial pentru o perioada de timp ce nu poate fi prevazuta. Se pierde reciprocitatea relatiei, din cauza dependentei masive a bolnavului. Ingrijirea bolnavului cu Alzheimer presupune resurse economice, sociale si psihologice de care nu intotdeauma familia dispune.




O alta problema a ingrijitorului este depresia. Din cauza faptului ca responsabilitatea ingrijirii il izoleaza social si ii reduce comunicarea, poate, fara sa vrea, sa ajunga a-l abuza pe bolnav. Un alt stres: nivelul scazut de sprijin social. Si, nu in ultimul rand, sentimentul de insatisfactie fata de rezultatele muncii depuse este coplesitor: boala nu poate merge catre remisie. Nu exista satisafactia de munca implinita recompensata macar prin recunoasterea de catre bolnav si gratitudinea din partea acestuia, ba, mai mult, bolnavul il poate chiar agresa, pe fondul deteriorarii sale progresive.


Factori care cresc potentialul de stres pentru ingrijitor:
  • locuinta comuna cu bolnavul (ingrijitorul nu se poate retrage luand pauza)
  • relatie foarte stransa cu bolnavul (parinte sau partener)
  • predominanta motivatiei extrinseci (sentimental de datorie ce trebuie implinita)
  • relatii anterioare de proasta calitate cu bolnavul
  • sentimente de vinovatie si responsabilitate
  • modificarea semnificativa a vietii sociale a ingrijitorului (restrangerea acesteia)
  • rutina unei activitati casnice cu care ingrijitorul nu era obisnuit anterior
  • oboseala si lipsa de somn

Tulburari psihologice ale ingrijitorului:
  • tulburare depresiv-anxioasa
  • panica
  • tulburare de adaptare
  • tulburare acuta de stres
  • depresie
Modul in care se comunica diagnosticul din partea personalului medical este foarte important, pentru ca el influenteaza reactia persoanei suferinde si a familiei. Ei trebuie sa accepte faptul ca li se va schimba viata. Urmeaza ca familia sa accepte tratamentul. De asemenea, expectatiile familiei fata de posibilitatile terapeutice sunt foarte importante pentru desfasurarea actului medical. Se constata ca nu intotdeauna familiile cu posibilitati financiare crescute inteleg si reactioneaza adecvat in colaborarea cu medicii. Urmeaza acceptarea si intelegerea rolului de ingrijitor: daca fiul sau fiica accepta sa preia acest rol. Familia trebuie sa inteleaga evolutia bolii si sa se adapteze la procesul de ingrijire si ulterior, trebuie insotita fata de reactia la decesul propriu-zis si adaptarea post-deces.

 

Ce este cel mai bine de facut?
  • Diagnostic precoce si initierea tratamentului
  • Evaluarea familiei – are posibilitatea de a acorda ingrijire?
  • Servicii de consiliere, suport si ajutor practice oferit familiei
  • Terapii de grup si individuale
  • Servicii speciale de ingrijire care sa preia din atributiile familiei

3 comentarii

  1. Mici completari statistice:

    - procentului de 90% de bolnavi de Alzheimer care traiesc in Romania la domiciliu ii corespunde in lume cel de 60-65%

    - in lume la fiecare 7 secunde se pune un diagnostic nou de Alzheimer

    - la fiecare bolnav de Alzheimer sunt afectate alte 2-3 persoane

    - la noi demenţa se diagnosticheaza tardiv

    RăspundețiȘtergere
  2. ma numesc elisabeta si sa stiti ca si eu ma confrunt cu aceasta boala sunt ingrijitorul tatalui meu am ajuns la depresie si ma chinuie mult ca nu mai minca numa fortat
    am fost nevoita sa intrerup serviciul pentru al ingriji si nu am nici un fel de ajutor de la stat si cu el nu mai putem comunica de nici un fel de cel putin 6 lunivo rog trimitetimi ceva sfaturi cum sa il pot ajuta in continuare

    RăspundețiȘtergere
  3. Pentru sfaturi calificate, inclusiv practice, va sfatuiesc sa apelati la Centrul Memoria al Societatii Romane Alzheimer, condus chiar de dna Catalina Tudose, specializat fiind pe tipul dv. de probleme si avand o mare experienta. Iata datele de contact:

    Centrul Memoriei
    Adresa: Sos. Berceni nr 10-12, sector 4, Bucuresti (In cadrul Spitalului "Al. Obregia")
    Tel: 0213348940

    Societatea Romana Alzheimer
    Adresa: Austrului nr 52, sector 2, Bucuresti
    E-mail: contact@alz.ro

    Site-ul societatii il aflati aici http://www.alz.ro/

    Mult succes va doresc!

    RăspundețiȘtergere

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!