Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Chelsea Manning sau cum se poate contesta un sistem din interior

miercuri, 28 august 2013



Soldatul american Bradley Manning, cel care a dezvaluit cea mai importanta cantitate de informatii secrete din istoria Statelor Unite, a fost condamnat la treizeci si cinci de ani de inchisoare. Manning s-a declarat un avocat al libertatilor civile care au fost incalcate grav de guvernul american. Dupa verdict, Manning a declarat ca este o persoana transgender si ca identitatea lui reala este de femeie. Radioul national public (NPR) si New York Times si-au schimbat si ele modul de adresare, iar acum Bradley Manning este Chelsea Manning.

In viata lui Chelsea Manning problemele legate de identitatea de gen si crimele comise de armata americana au fost strans legate. In noiembrie 2009, cand a contactat un psiholog, ea a vorbit despre problemele ei de identitate si slujba de analist de securitate in armata americana. Manning a fost brutalizata in armata pentru ca nu se comporta masculin. In acelasi timp, ea s-a simtit vinovata pentru informatiile pe care le dadea armatei, pentru ca ele au condus la crime si masacre. Manning i-a spus psihologului ca se simte parte a ceva, din razboiul din Irak, fata de care simtea numai aversiune. In luna in care Manning l-a contact pe psiholog, ea l-a contactat si pe Julian Assange, fondatorul lui Wikileaks. Assange era un hacker care reprezenta in lumea hackerilor nu numai un tehnician, ci si un ideolog. Filosofia lui Assange este cea a apararii drepturilor individuale. El denunta guvernele care ipocrit promoveaza drepturile omului in ideologie, dar pe care nu le respecta in practica.

Cand Assange i-a scris lui Manning, i-a spus ca
de fiecare data cand suntem martorii unui act pe care il simtim injust si nu reactionam, devenim parte a nedreptatii.

Manning si Assange, prin pozitia lor principiala fata de abuzurile guvernului Statelor Unite, sunt parte a unui discurs mai larg legat de drepturi individuale si civile. Pentru multi libertarieni de dreapta si de stanga, guvernul american este ipocrit si condamnabil pentru abuzurile lui. Condamnarea abuzurilor nu se foloseste de o retorica din afara sistemlui, cat de una ideologica produsa de sistemul american. In tipul asta de retorica, guvernul american este bun pentru ca se opune regimurilor tiranice si totalitare de tip Irak. In acelasi timp, dizidenti de tipul Martin Luther King sunt si ei buni si trebuie glorificati, pentru ca s-au opus unui anumit tip de rasism vatamator. Interventia lui Bush in Irak si miscarea drepturilor civile din anii '60 au ceva in comun, si anume ca pretuiesc enorm o anumite filosofie a libertatii care se opune tiraniei. Astfel, retorica anti-dictatura a lui Bush si retorica libertara a lui Manning au in comun opozitia fata de regimuri autoritare, care incalca drepturile individuale. Amandoua pozitiile retorice sunt generate de liberalismul drepturilor individuale, care reprezinta o tema privilegiata a identitatii americane.

Este tipul asta de ideologie falsa? Dupa cum discutam cu Alexa in conversatia despre Zizek, filosoful sloven crede ca exista un tip de ideologie care este falsa si care trebuie condamnata. Ecologismul, de pilda, ca ideologie, este fals si trebuie sa il regandim. In aceeasi logica, filosofia liberala a drepturile individului trebuie si ele denuntata.

Desi imi place gestul radical a lui Zizek de condamnare a ideologiei, eu cred ca raspunsurile de tip rezistenta sau adversitate prin ideologie sunt benefice si importante. Pentru mine, Manning este un aparator principial al drepturilor civile, care a simtit ca trebuie sa denunte actele ilegale ale guvernului american. El nu a facut-o in afara unui aparat ideologic, cat s-a folosit de ideologia democratica sa critice sistemul din interior. Este adevarat ca a facut-o aproape suicidar, spre deosebire de alte voci radicale din presa americana care au un anumit grad de protectie fata de tribunalele americane. Dar a facut-o cu ajutorul unor idei despre rezistenta civila si democratie care sunt larg impartasite. Ideologia nu este aici o carja care trebuie aruncata, cat una care te poate face sa mergi diferit de altii, dar sa mergi.

Decizia lui Manning de a deveni o persoana transgender este si ea foarte curajoasa, in conditiile adversitatii pe care a declansat-o. Chelsea Manning pare sa fie o persoana care isi asuma un mod de viata care pune in lumina o anumita lipsa de curaj a vietilor noastre cotidiene. Ceea ce putem noi sa facem este ca persoanele cu un asemnea curaj sa fie protejate legal sa isi traiasca viata cum isi doresc.

Bogdan Popa

este pasionat de psihanaliză, iar pe Gradiva încearcă să îşi dea seama de ce. A publicat lucrări despre istoria gândirii politice, feminism, queer theory şi psihanaliză relaţională.
DE ACELAŞI AUTOR

Toate articolele acestui autor
*

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!