Responsive Ad Slot

Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Žižek si gunoiul

miercuri, 21 august 2013



Ma uitam zilele trecute la filmul Astrei Taylor, Examined Life. Filmul isi propune sa prezinte in calupuri de zece minute ideile unor filosofi contemporani. Alegerea lui Žižek este sa vorbeasca in ghena de gunoi, si sa ne faca sa gandim gunoiul diferit.



Glumeam, uitandu-ma la film, ca Žižek arata ca unul din ursii care au devenit faimosi in Brasov, pentru ca veneau sa manance de pe munte la ghenele de gunoi. Un barbat masiv, cu barba, care vorbeste rapid si cu ticuri, Žižek arata ca un urs salbatic care coboara la o ghena ca intr-o performance. Am aflat mai tarziu in povestea cu ursii "gunoieri" ca ei veneau in cartier sa manance pentru ca erau hraniti de localnici. E ceva traumatic si trist in povestea ursilor "brasoveni", care ne arata o catastrofa ecologica. De fapt, chiar eticheta de gunoier pusa ursilor ne spune ca presa face intamplarea senzationala, desi evenimentul e ca atare mai degraba un semnal de alarma. Raportul nostru cu mediul inconjurator, si mai ales cu eco-sistemele grav afectate de capitalism, devine o intamplare amuzanta in anecdota ursilor gunoieri. In loc sa ne puna pe ganduri ce facem cu ceea ce conventional numim "natura", trivializam o trauma ecologica si, ca la circ, ne amuza ca un urs "gunoier".

In film, Žižek ataca o imagine standard a ecologiei care ar vrea sa salveze o natura organica si neatinsa de mana omului. Pentru el, o astfel de imagine a naturii e ideologie, in sensul in care ne falsifica raportul nostru cu realitatea. Paradisul natural este de fapt un produs al capitalismului, care iti spune ca poti sa te salvezi daca ai acces la o lume de dinainte de capitalism. Ca sa atace o astfel de imagine, Žižek propune sa gandim civilizatia plecand de la gunoi. Gandind psihanalitic, pentru el ceea ce este negativ, dejectie, si condamnat, merita a fi reabilitat si gandit pozitiv. In loc sa ne sperie gunoiul si excrementele, ele trebuie sa reprezinte un moment privilegiat al reflectiei despre raportul intre oameni si natura.

Žižek isi ia in serios rolul de provocator "suprem" in filosofie. Interventia lui este menita sa apese pe toate butoanele rosii, pe toate apararile pe care cei care pasionati de ecologie le au. Reabilitarea guniului este in opozitie cu un imperativ ecologic de a salva natura. In acelasi timp, provocarea lui Žižek poate sa aiba efecte conservatore, pentru ca neaga una dintre strategiile de baza ale stangii impotriva discursurilor de dreapta legate de natura (de pilda sa lasam natura sa se regenereze singura, ca o piata libera, nu?). Problema cu argumentul lui Žižek este ca ursii gunoieri din Brasov nu mai reprezinta o intamplare care ne tulbura. Ea cumva devine naturalizata ca normala, daca este de fapt doar un efect al ideologiei ecologismului. Gunoiul lui Žižek ne face sa uitam ce este traumatic in povestea ursilor din Brasov.

Bogdan Popa

este pasionat de psihanaliză, iar pe Gradiva încearcă să îşi dea seama de ce. A publicat lucrări despre istoria gândirii politice, feminism, queer theory şi psihanaliză relaţională.
DE ACELAŞI AUTOR

Toate articolele acestui autor
*

3 comentarii

  1. Bogdane, funny comparatia ta intre Zizek si ursii gunoieri din Brasov. Totusi, afirmatia pe care ai facut-o referitoare la faptul ca Zizek trimite catre trivializarea unei traume ecologice mi se pare foarte eronata. Cine il cunoaste pe Zizek un pic mai mult si trece dincolo de ticurile lui (argumentul ad hominem e nul, stim) vede ca lui Zizek "performance"-ul si mascarada nu-i sunt tocmai dragi.

    Zizek nu sugereaza deloc, asa cum textul tau o face, ca trauma ecologica ar trebui sa ne amuze. El recunoaste ca degradarea naturii este, intr-adevar, un fapt. Doar ca merge dincolo de evidente, la comportamentul oamenilor traumatizati, si se intreaba de ce acestia sunt tentati sa gaseasca un sens ("temptation of meaning") de fiecare data cand are loc o catastrofa. Concluzia lui este ca e mai usor de acceptat o trauma atunci cand ii atribui un sens (exemplul lui: o catastrofa naturala a avut loc pentru ca umanitatea a fost pedepsita) decat acceptarea faptului ca o catastrofa poate fi, uneori, pur accidentala si absurda. Psihanaliza ne invata ca e important pentru procesul analitic ca analizandul sa descopere semnificatia unui eveniment deosebit pentru el, insa, uneori, o nevoie accentuata de a gasi explicatii si semnificatii poate constitui o rezistenta in sine, numita rationalizare.

    Zizek vede o legatura clara intre vechea religie crestina si noua religie ecologista. Si inainte era vorba de o cadere si de o vina perpetua, si acum predomina aceleasi simtaminte. Or preocuparea excesiva pentru inlaturarea acestor sentimente tradusa, in timpurile noastre, in preocuparea excesiva pentru ecologie, nu pare a fi o solutie pentru o catastrofa oricum iminenta. Mai mult, aceasta preocupare obsesiva a devenit un instrument ideologic al vremii.

    Paradisul natural nu exista. Nu a existat nici inainte, nici dupa aparitia capitalismului. Asta e afirmatia transanta pe care o face Zizek. Conceptia omului referitoare la existenta unui "paradis" s-a cladit urmare unui mecanism de aparare pe care psihanaliza il descopera si explica - idealizarea; idealizarea naturii, in acest caz. Or, tot de la psihanaliza aflam ca idealizarea impiedica realizarea iubirii. Dragostea adevarata implica dezidealizare. Iar procesul dezidealizarii poate incepe "la ghena de gunoi": incepe cu acceptarea faptului ca excrementele, defectele, imperfectiunile exista. A gasi frumusete si a crea frumusete in aceasta dimensiune - aceasta e adevarata dragoste, sugereaza Zizek.

    Mi s-ar fi parut mai oportun pentru critica ta sa te bazezi pe felul in care Zizek isi construieste argumentul in ACEST film, si nu pe rolul atribuit lui Zizek (fals, in opinia mea) de "provocator suprem al filosofiei".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut Alexa,

      Ai explicat foarte frumos ce spune si ce vrea Zizek in clipul din film. Ai facut-o mai bine decat mine. Textul meu e usor confuz, asa ca iarta lucrurile pe care nu le-am spus clar.

      Mie imi plac ursii din Brasov, si imi place si Zizek. Ma gandeam ca Zizek e un urs printre gunoaie pentru ca imi e drag, si cred ca interventia lui e importanta.

      Nu cred ca poti sa negi ca omul este un performance in miscare. Ca el nu se priveste asa, nu stiu, e discutabil.

      Mi se pare ca elogiul gunoiului si demascarea ecologismului pot sa aiba efecte conservatoare. Adica, daca ecologia e religie ca ortodoxia sau catolicismul, ea trebuie abandonata. Aici mi se pare argumentul lui Zizek fals. Consecinta lui este ca trebuie sa ne departam de la o critica ecologista a dezastrelor provocate de neoliberalism (capitalism).

      Ce se intampla daca intelegem problema ursilor gunoieri DOAR ca ideologie? De fapt, ea nu mai este importanta si nu trebuie sa ne tulbure. Eu cred ca ea este importanta si pentru ca ESTE ideologie trebuie sa ne ingrijoreze. Aici ma despart eu de Zizek. Ok, pot sa vad defectele unui mod de gandire, dar nu pot sa accept ca trebuie aruncat la cos. Ce ramane daca nu avem critica ecologista a unui exces al consumismului si raportului nostru cu natura? Sunt curios ce crezi ca trebuie pus in loc.

      Cu prietenie, Bogdan



      Ștergere
    2. Recent am citit o 'critica' de-a cuiva care se eticheta drept intelectual roman in care facea referire la recenta disputa dintre Zizek si Chomsky, omul nostru argumentandu-si dezaprobarea fata de Zizek prin insulte inconsistente. Spunea ceva de genul "cine-ar putea lua in serios un om care are ticurile alea, care se ciupeste intr-una de nas si care vorbeste cu precipitatii?" Prin urmare, concluziona criticul roman, nu poate exista un conflict intre un astfel de bufon ce se da filosof si marele Chomsky. Alt caz: si Patapievici il numeste pe Zizek un 'bofon planetar' facand parte din gruparea aia neinsemnata - din 'clica de stanga' (v. aici afirmatiile http://youtu.be/6fHMINfkoWU). Avand in minte tocmai exemplele astea, cand l-ai comparat pe Zizek cu un urs ce performeaza, am reactionat oleaca mai acid in comentariul de mai sus.

      'Ce se intampla daca intelegem problema ursilor gunoieri DOAR ca ideologie?'
      Eu m-as intreba altfel: cum de ideologia patrunde pana si in problema ursilor gunoieri? Cumva, cred ca asta urmareste si Zizek in comentariul pe care il face in interviul de mai sus. El nu ofera un raspuns la problema ecologica (pe care nu o numeste religie, ci o categorie etica religioasa), el pune intrebarile corecte vizavi de aspectul asta.

      Nu stiu ce trebuie pus in loc, nu stiu daca TREBUIE pus ceva in loc, daca trebuie gandit in termeni de 'asa trebuie, asa nu trebuie'. Dar sunt de-acord cu asta: http://youtu.be/IgR6uaVqWsQ

      PS: Si-astept cu interes lansarea la http://youtu.be/K4-E1Rt0FYw

      Ștergere

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!