Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Psihanaliza in fata disconfortului contemporan de a fi

miercuri, 4 decembrie 2013

Un invitat de marca a deschis conferinta care obisnuieste sa constituie introducerea, de acum, obisnuitei Journee Scientifique [Le Dixième Anniversaire d’Apsylien - 9ème Journée Scientifique] ce se desfasoara in fiecare an, la sfarsitul lui noiembrie, la Lyon, in Franta. Este vorba de Rene Kaes, profesor emerit al Universitatii Lyon 2, doctor in psihopatologie, psihanalist, prezentat de interlocutoarele sale, psihanalista Rosa Jaitin si psihiatrul Nicole Duperet, ca un neobosit cercetator, autor al unei opere gigant.

Cu naturaletea si modestia pe care le-am mai vazut si cu alte ocazii in expunerile lui Rene Kaes, autorul a tinut o prelegere, extraordinar de bogata in reflectii si referinte bibliografice, pe tema disconfortului de a fi in societatea contempora si rolului psihanalizei, tema care constituie si titlul ultimei sale carti (Le mal-être contemporain).

Rene Kaes Lyon

Riguros, asa cum ii sta in fire, Rene Kaes nu si-a expus punctele de vedere si ipotezele cu privire la originea disconfortului contemporan, pana ce nu a facut o prezentare minutioasa a contributiei lui Freud la aceasta tema, pornind de la Disconfort in cultura. Aparitia acestei opere in 1929 a fost rodul unor numeroase bulversari sociale (criza economica, urmarile razboiului, aparitia totalitarismului etc.) si, desi cercetarile sale s-au bazat pe experienta curei individuale, scopul acestora a fost identificarea efectelor formatiunilor colective asupra aspectelor individuale in aparitia tulburarilor psihice. Intrebarea care s-a nascut era: aceasta suferinta are si o sursa sociala? Era vorba de structuri, de legaturi si de modul in care acestea se articuleaza cu economicul, cu politicul, cu culturalul. S-a pus indeaproape problema nevrozei de razboi si Freud a purtat un schimb lung de scrisori cu Albert Einstein, denumit De ce razboi?, in care se intreba despre dorinta de a distruge. Discutiile anterioare avute cu Ferenczi si Congresul de la Budapesta au adus din nou in discutie problema traumatismului razboiului si nevoia de reorganizare a metapsihologiei ca urmare a aparitiei pulsinii de moarte. Freud si-a pus din nou intrebarea cum functioneaza colectivul in Totem si tabu si in Psihologia maselor, cu privire la investigarea existentei unui psyche grupal si a unei realitati psihice specifice grupului.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

Viata pulsionala este susceptibila sa se modifice in functie de organizarea social-culturala. Scopul pulsional poate deveni distructiv si ca urmare a conflictului intre constrangere si exigenta pulsiunii. Narcisismul este cel care sustine fiinta umana in continuitatea existentei sale si investirea acesteia ii confirma existenta. De aceea, un rol fundamental, dincolo de diferentele de sex si de generatie il constituie "micile diferente" (les petites differences ), adica modalitatea de a plasa investitiile narcisice si idealurile in grupul de apartenenta , care stau la baza identitatii unui grup. Efectul de promixitate dintre indivizi si cultura ameninta identitatea si pune in pericol organizarea narcisica si permanenta propriului grup. Kaes a dat drept exemplu ceea ce s-a intamplat in Iugloslavia, Africa, Orientul Mijlociu, Palestina.

A intarit ideea importantei sustinerii narcisice si a identitatii facand trimite la conceptul lui Piera Aulagnier de "contract narcisic", o co-productie a functionarii intersubiective in care copilul se sprijina pe investirea parintilor si parintii se sprijina pe narcisismul copilului si la conceptul lui F. Andre-Fustier de "copil insuficient de bun", un esec al contractului narcisic care provine din deziluzia, deceptia, suferinta de a nu primi copilul visat.

Rene Kaes LyonKaes a vorbit apoi despre trecerea de la malaise la mal-être, trecere favorizata de globalizare si mondializare, de transformarile economice, tehnologice, culturale, de migratia masiva etc. A vorbit despre existenta unei tehnologii a uciderii si a unei tehnologii a urii a celui care este diferit, a stergerii din memoria umanitatii a unor popoare si culturi prin genocid (Hiroshima, Nagasaki, Razboiul Rece, totalitarismul, nazismul, terorismul etc). Aceste transformari globale au condus si la transformarea psihanalizei, atat ca practica, cat si ca teorie a conceptiei asupra vietii psihice si ca formare psihanalitica.

A descris ceea ce constituie nivelul meta, un complement al nivelului intrapsihic, un rezultat al articularii dintre spatiile care influenteaza viata psihica. A inclus in nivelul meta mentalitatea de grup, ipotezele de baza, iluzia grupala, aliantele inconstiente, aspecte legate de faptul ca un grup produce o realitate psihica inconstienta specifica. A diferentiat campul psihic al subiectului de cel al organizarii meta, specificand nu atat necesitatea unei a treia topici, cat mai ales a unei metapsihologii care sa permita pe langa travaliul individual si unul grupal. De asemenea, a diferentiat cadrul (considerat in termenii acceptiunii lui Jose Bleger) de metacadru, care reprezinta interferenta altor cadre care pot perfora, perturba, asa cum se intampla in mod obisnuit in institutii si a subliniat existenta, langa garantul psihic, a unui meta-garant social.

Clasificand sursele principale ale disconfortului contemporan de a fi, a specificat :

- Moartea discursului – disparitia istoriei, a miturilor, a povestilor, amintind cuvintele lui Winnicott, "avem nevoie de un loc unde sa punem ceea ce vom gasi-crea". A reamintit nevoia de a gasi un discurs nou, comun (exemplificand in acest sens multitudinea de creatii SF ca o noua forma de metaforizare a discursului)
- Procesul fara subiect – implicarea subiectului fara voia si acceptul sau intr-un proces de supunere ca urmare a acceptarii unei servitudini voluntare si a unei auto-distrugeri (in sensul de de-constructie si pierdere a subiectului a lui J. Derida). A subliniat importanta restituirii subiectivitatii, a spatiului de istoricizare si a capacitatii de simbolizare
- Absenta repondentului – inlocuirea acestuia cu o robotizare tehnologica (internetul, tv) si anularea capacitatii de ascultare. Absenta repondentului implica automat si absenta garantului.

Departe de a fi incheiat prin aceasta prezentare reflectiile sale cu privire la disconfortul in societatea contemporana, Rene Kaes a propus deschiderea unui intreg orizont de reflectii pentru a putea gandi noi dispozitie care sa permita primirea si gandirea psihanalitica a acestui disconfort.

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!