Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Viitorul il schitam impreuna

vineri, 27 decembrie 2013

Europa a fost, potrivit frumoasei expresii a lui Mário Soares [fost premier portughez], noul destin al Portugaliei ce ieşea din visul tragic al Imperiului [colonial]. Prin integrarea europeană, portughezii au descoperit un spaţiu de valori, de democraţie şi de solidaritate, în opoziţie cu cinismul dictaturii; pe scurt, o promisune a calităţii vieţii care nu se reducea doar la creştere economică.

Portughezii se întreabă prea puţin dacă grava criză pe care o înfruntă este o problemă europeană; prevalează ideea că sunt singurii responsabili, dacă nu chiar vinovaţi. Responsabili pentru că au vrut să fie europeni prea devreme, pentru că a se considera europeni a fost o ambiţie nemăsurată. Trebuia să continuăm timp de mulţi ani să fim “săraci şi cinstiţi”, “analfabeţi cât cuprinde” şi “să mergem pe măgari” pe străzi unde se murea la fiecare curbă. A fost o nebunie ambiţia de a studia, a mânca, sau a călători, adică a trăi precum cetăţenii Europei prospere. La 27 de ani de la aderare, destinul european ar trebui să continue să fie o utopie!

Problema este că liderii “ţărilor-care-nu-sunt-încă-atât-de-în-criză” sunt principalii responsabili pentru vina pe care o simt portughezii, ei sunt cei care afirmă că portughezii, precum spaniolii sau grecii, sunt cetăţeni ai ţărilor unei alte Europe. “Sudul” într-un mod generic, a continuat să fie o categorie ce marcheză o divizare între europeni, chiar şi după ce Portugalia şi Spania au fost pe deplin integrate în proiectul european, şi astăzi fractura nord-sud este o ameninţare serioasă la unitatea europeană.

Scepticism în creştere

Portugalia este o democraţie consolidată, în ciuda scepticismului în creştere a multor dintre cetăţenii săi faţă de partidele politice; ţara are astăzi o populaţie alfabetizată (94,8%), înregistrează o creştere enormă a şcolarizării, atât la liceu cât şi la facultate; numărul celor cu o diplomă universitară s-a triplat între 1991 şi 2011. La fel s-a întâmplat cu doctoratele sau cu cercetarea ştiinţifică; femeile portugheze s-au emancipat; o întreagă generaţie de portughezi foloseşte instrumentele societăţii de informare foarte eficient şi reţelele sociale sunt acum o pârghie pentru exprimare şi comunicare a clasei medii: 60% dintre gospodăriile portugheze au Internet în bandă largă. Toate acestea într-o ţară care a adoptat modelul social european, datat cu un bun sistem de sănătate, chiar dacă ameninţat de austeritate şi o reţea de infrastructuri moderne dar insuficient utilizată.

Studiile asupra tendinţelor mondiale sunt categorice: declinul relativ al Europei este inevitabil. Totuşi, criza europeană actuală, dacă nu se face nimic pentru a o opri, poate fi începutul unui declin absolut, cu origini în factori bine cunoscuţi: îmbătrânirea populaţiei; insuficienţa politicilor comune; întârzierea în sectorul inovării tehnologice în domenii de vârf, precum biotehnologia sau imprimarea 3D; deteriorarea legăturilor de solidaritate care ameninţă sistemul social european, re-naţionalizarea politicilor internaţionale a principalelor puteri europene, în lumea multipolară.

Soluţii în cadru european

În acest context, este cu atât mai absurd, şi mai revelator al absenţei reacţiei adecvate în faţa crizei, ca mii de tineri, mai ales portughezi, indispensabili Europei dacă ea vrea să găsească un nou model de dezvoltare, să fie astăzi în şomaj şi să caute un viitor sub alte orizonturi.

Indicatorii sunt cunoscuţi, dar principala problemă europeană, de natură politică, este ascunsă. Este absenţa spaţiului public european, absenţa mecanismelor de participare la o democraţie supranaţională, care face imposibilă orice reacţie concertată de cetăţeni în faţa crizei şi care explică uşurinţa cu care sunt impuse politici de austeritate, factori de recesiune, care sunt nu numai impopulare, ci mai ales ineficiente.

Álvaro de Vasconcelos


Foto: Papavasilou


Preluat parţial din Presseurop


Citeşte articolul original în Público

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!