Responsive Ad Slot

Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Cand Mary Daisy Dinkle il intalneste pe Max Jerry Horowitz

marți, 22 iulie 2014

Mary Daisy DinkleExact în momentul în care Mary Daisy Dinkle încearcă să se sinucidă, auzim vocea lui Doris Day, cântând
Que sera, sera… whatever will be, will be…

Carapacea mea interioară nu a rezistat. Nici ale celorlalţi spectatori, la zgomotul batistelor şi al nasurilor trase.

Mary Daisy Dinkle este acea fată dolofană care îi scrie din Australia unui evreu new-yorkez, Max Jerry Horowitz, pentru ca el să îi confirme că bebeluşii se nasc în dozele de bere şi în America. Şi-a ales numele la întâmplare, dintr-o carte de telefoane. Nu e nici o îndoială că ea va bulversa existenţa acestui mizantrop cu sindrom Asperger, autist, obez şi supradotat. El nu a avut niciodată prieteni. Ea nu a cunoscut altceva decât un tată taxidermist şi o mamă alcoolică. Trec ani până să se întâlnească - evident, prea târziu. Ea studiază medicina, el stă prin spitale de psihiatrie. Scrisorile pleacă dintr-o oază australiană şi din Bronx (scrisori admirabil interpretate de Philip Seymour Hoffman). Personajele modelate în plastilină prind viaţă, trăind mai imprevizibil decât în orice film jucat de actori...

Max Jerry HorowitzArtistul care a reuşit această performanţă se numeşte Adam Elliot. Spun performanţă pentru că el îi combină pe Kafka şi pe Robert Crumb, o estetică a urâtului şi sentimentele cele mai delicate fără să deraieze vreodată în patetism. Mai puţin atunci când vocea lui Doris Day se aude modulând Que sera, sera… Dar a fost necesar. Ne vom reveni vreodată dintr-un asemenea electroşoc? Acelaşi frison m-a încercat atunci când am văzut Inima e un vânător singuratic de Robert Ellis Miller. Era în 1968. Liniştiţi-vă: nu vă voi povesti viaţa mea. Ea s-a schimbat prea puţin. O scrisoare soseşte dintr-o ţară îndepărtată. Scrisă de o fetiţă care îmi pune întrebări derutante. Îi răspund. Întotdeauna răspund. Dacă viaţa ar fi logică, atunci ne-am sinucide împreună. Dar viaţa nu e logică. E comică. Ea face ca totul să se repete. Ca Mary Daisy Dinkle să îl întâlnească încă o dată pe Max Jerry Horowitz. Şi ca filmul să nu se încheie vreodată. Nimeni n-a ştiut vreodată de ce. În afară, poate, de Schopenhauer.

Traducere din limba franceză de D. L. Bîtfoi

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!