Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Vera Sandor: Aspecte metapsihologice, psihopatologice si tehnice ale limitei

sâmbătă, 24 octombrie 2015


conferinta psihanaliza srp 2015 vera sandor rodica matei borderline

Despre limite, tema celei de-a VII-a editii a Conferintei Internationale de Psihanaliza, a fost vorba si in lucrarea Verei Sandor. Atentia sa s-a concentrat, indeosebi, pe cateva dimensiuni conceptuale ale limitei: cele privind teoria psihanalitica si cele referitoare la tehnica si la persoana analistului.

In primul rand, exista limite in ce priveste teoria psihanalitica. Ce e important insa, se intreaba Vera Sandor, este daca le negam sau daca le asumam. Domeniile medical si psihologic intampina in demersurile lor de cercetare diverse limite. Ele sunt firesti. Psihanaliza, in mod particular, se confrunta cu rezistente privind acceptarea teoriilor sale. Freud insusi a revizuit, completat si uneori modificat conceptiile sale teoretice. Sa ne gandim, spre exemplificare, propune Vera Sandor, la cele doua teorii ale pulsiunilor. Trecerea de la prima teorie a pulsiunilor la cea de-a doua merita atentia noastra, cu atat mai mult cu cat a doua teorie a pulsiunilor priveste in mod direct psihopatologia de limita, subiectul conferintei din acest an.

Prima teoria a pulsiunilor postuleaza o conflictualitate de baza intre sexualitate si conservare. Asadar, munca psihanalistului era aceea de a analiza si a interpreta conflictul pentru dobandirea echilibrului. Patologia accesibila cercetarii empirice, a interventiei si a vindecarii a constituit-o isteria. Cercetarea ei a facilitat, deasemenea, cele mai importante descoperiri ale psihanalizei: existenta inconstientului, comunicarea de la inconstient la inconstient, legatura psyche-soma. Analiza si interpretarea conflictului intrapsihic este si astazi valabila in clinica nevrozei, de pilda. Valabilitatea ei devine insa relativa atunci cand ne referim la alte tipuri de patologie precum cea de limita.

In 1920, Freud postuleaza cea de-a doua teorie a pulsiunilor care se situeaza dincolo de principiul placerii, intr-o miscare continua intre forta constructiei si a cresterii si cea a distructivitatii. Bazate pe experienta clinica, ies la iveala noi situatii care genereaza noi concepte: reactia terapeutica negativa, sentimentul inconstient de culpabilitate, psihoza, perversiune, compulsia la repetitie, nevoia de pedeapsa, visul traumatic de repetitie etc. Toate aceste situatii exclud ideea ca principiul placerii este singurul care guverneaza functionarea aparatului psihic. A doua teorie a pulsiunilor vine in sprijinul teoretizarii patalogiilor grave si de limita.

Postfreudienii ocupa un loc special in ce priveste intelegerea si explicarea patologiilor severe. In cercetarea psihogenezei tulburarilor psihice grave, postfreudienii, aminteste Vera Sandor, au contribuit la descrierea dinamica si economica din perioada precoce a vietii, perioada pe care o numim arhaica. Observarea bebelusului devine parte din procesul formativ al psihanalistilor.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

Iata cum ajungem spre ce-a de-a doua parte a lucrarii Verei Sandor care abordeaza limitele tehnicii psihanalitice si ale terapeutului. Teoria clasica a contratransferului care presupune doar implicarea partiala a analistului nu mai este suficienta pentru abordarea patologiilor grave. In aceste situatii, terapeutul se confrunta cu afecte si simtaminte cu care nu a mai avut de-a face. Afecte arhaica sunt depozitate in terapeut prin intermediul indentificarii proiective. El se poate simti neputincios, angoasat, incapabil sa contina afecte primitive de iubire, ura, idealizare, erotizare excesiva a relatiei etc. Aceste stari starnesc in terapeut diverse reactii: treceri la act, somatizare, surditate la afecte extrem de intense, esecul empatiei, reactii depresive etc.

Cu pacientii a caror patologie este grava este nevoie sa se faca amenajari adecvate de tehnica si cadru. Care sunt insa limitele modificarilor tehnicii si cadrului? ne invita sa reflectam Vera Sandor. Cateva aspecte ar fi de subliniat aici: preponderenta mecanismelor de proiectie si cele primitive utilizate in patologii severe il fac pe terapeut sa aiba o traire straina lui. Sarcina sa este de a intelege aceasta stare, de a o numi si de a o restitui elaborata pacientului. Preponderenta mecanismelor de proiectie si mai ales a identificarii proiective ne obliga la a accepta in noi o traire pe care o identificam ca straina de noi, a o intelege , a o numi si a o restitui elaborata pacientului. Acest tip de proces aduce cu relatia dintre o mama sau un obiect primar si bebelusul sau. Preocuparea materna primara este necesara intelegerii si abordarii tehnice a pacientilor cu tulburari grave. Capacitatea de empatie, de holding, de interpretare si de reverie a mamei sunt necesare pentru analist in aceste situatii. Este necesar, totusi, subliniaza Vera Sandor, ca analistul sa ajunga sa discearna printr-o autoanaliza si supervizare interna intre interpretare si trecere la act. Totodata, "fara simpatie nu exista vindecare". Celebra afirmatie a lui Ferenczi, controversata la vremea ei, pare astazi mai utila ca oricand, mai ales cand este vorba de clinica tulburarilor severe.

Lucrarea Verei Sandor a avut-o ca discutanda pe Rodica Matei. Ea intareste, prin precizarile asupra lucrarii, importanta impactului limitei asupra persoanei terapeutului. Analistul trebuie ca, mai intai, sa-si constientizeze limitele si sa le accepte. Acest proces va facilita depasirea lor. De asemenea, Rodica Matei aminteste de sindromul burn-out intalnit la specialistii din domeniul sanatatii mintale vizavi de importanta constientizarii de catre specialist a limitelor sale si de nevoia intervizarilor.

Apropo de rezistenta la psihanaliza, Serge Frisch face un comentariu foarte interesant in care se intreaba daca nu cumva aceasta rezistenta a societatii are legatura cu ideea de libertate pe care psihanaliza o implica si o promoveaza. In sfarsit, Vera Sandor incheie discutiile concluzionanad ca e nevoie ca sa ne cunoastem limitele nu pentru a ne consola cu ele, ci pentru a le depasi.

psiholog Alexa Pleşcan psihoterapeut Bucuresti Cafe Gradiva

Alexa Plescan

este psiholog clinician si psihoterapeut.

Toate articolele acestui autor

Vedeti aici filmul evenimentelor Conferintei Internationale de Psihanaliza 2015 >>>

Cauti un psihoterapeut in Bucuresti?

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!