Responsive Ad Slot

Ultima ora

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Terapia prin cuvant: de ce nu exista scurtaturi pentru problemele tale

joi, 12 mai 2016

psihanaliza terapie cognitiv comportamentala
Dorinta de a gasi raspunsuri intr-un timp foarte scurt are mai multe de-a face cu un consumerism specific zilelelor noastre decat cu terapia, afirma psihanalistul lacanian Eric Laurent. Despre terapie, raspunsuri date repede si raspunsuri gasite intr-un lung proces de analiza va propun sa ne aplecam atentia astazi, folosindu-ne de cateva dintre ideile unui psihanalist francez.

Eric Laurent este unul dintre urmasii psihanalistului francez Jacques Lacan care s-a analizat cu insusi Lacan vreme de 14 ani. Profesor de psihologie la Universitatea Paris 8, Laurent a publicat zeci de articole si carti despre psihicul uman si psihoterapie. In cartea sa Lost in Cognition: Psychoanalysis and the Cognitive Sciences Lauret pune in discutie orientarile psihoterapeutice actuale, precum psihologia cognitiva. Probabil ca majoritatea celor care urmeaza o terapie in zilele noastre vad drept rezultat final al procesului disparitia completa a simptomului si nu o reconciliere cu viata lor psihica si o transformare profunda a personalitatii lor. Oamenii vin la terapie, sugereaza Laurent, cu o cerinta foarte clar formulata catre terapeut: aceea de a-i ajuta sa scape de suferinta lor, de a-i da niste solutii pentru conflictele pe care ei singuri nu le pot rezolva. Dar, continua psihanalistul, daca te uiti atent la discursul pacientilor si la felul in care acestia isi articuleaza suferinta, vezi ca exista intotdeauna o tensiune intre aspectul de care vor sa se debaraseze si dorinta pentru o transformare completa, dorinta de a deveni altcineva, de a trai conform idealurilor vremii si de a se elibera de orice contradictie interioara.

Acum, sa ne gandim la industria de publicitate si la produsele pe care aceasta le promoveaza pentru vanzare. Laurent vede o legatura de necontestat intre modelul propus de industria publicitara si abordarea unora dintre terapiile cognitiviste. Una dintre cerintele capitalismului este aceea de a ne face sa ne vedem antrepenori care trebuie sa-si maximizeze viata. Avem nevoie sa experimentam mai mult, sa ne bucuram mai mult, sa avem o viata sexuala plina de experiente incitante. Daca nu ne crestem potentialul in fiecare clipa, atunci traim aceasta ca pe un esec pentru care ne invinovatim. Asadar, cererea catre terapeut este aceasta: "te rog sa ma repari". Ea are legatura cu ceea ce Laurent numeste idealul supraeului si reprezinta dorinta de a fi superproductivi, de a ne depasi mereu si mereu pe noi insine. Sigur, mai potrivit este sa vedem aceasta cerere ca pe o dorinta a supraeului si sa o interpretam ca atare, fara sa-i dam neaparat curs. In cele din urma, concluzioneaza psihanalistul, fiecare dintre noi experimenteaza diverse esecuri si acest lucru nu reprezinta numaidecat o catastrofa.

Laurent se pozitioneaza in dezacord cu terapiile cognitiv-comportamentale din motive etice, sustine el. Ceea ce face tarapia comportamentala este sa-l confrunte pe pacient cu o autoritate (terapeutul) pentru a-i propune o schema comportamentala standardizata. Acest lucru poate ca nu este ingrijorator pentru pacient, dar el reprezinta un atac la idealurile noastre privind libertatea. Se pare totusi ca pentru practicienii acestei orientari terapeutice, ingradirea libertatii pacientului nu reprezinta o problema, crede Laurent. In 1971, Skinner, parintele behaviorismul, spune ca libertatea este un lux pe care nu ni-l putem permite.

Citeste si Psihoterapia psihodinamica inseamna mai mult decat sa vorbesti despre copilarie pe un divan

Laurent manifesta, de asemenea, o pozitie critica fata de unele tendinte din zilele noastre care promoveaza o abordare pluridisciplinara intre psihanaliza, stiintele cognitive si neurostiinta. El vede doua pericole derivate. Pe de-o parte, reducerea omului la un organism biologic sau la un soi de robot. Al doilea pericol se refera la pierderea indoielii psihanalitice legate de existenta unei autoritati externe, fie ea stiinta sau natura. In orice caz, cand descoperirile stiintifice vin sa sprijine teoriile psihanalitice, stiinta nu mai e vazuta cu ochi atat de intunecati de catre Laurent. De exemplu, descoperirea neuronilor oglinda in 1990 confirma teoriile psihanalitice legate de identificare.

In ce priveste obsesia pentru tehnologie si gadgeturi, Laurent opineaza ca toate aceste "ecrane" pe care le purtam cu noi in fiecare moment au pus stapanire pe noi. Suntem observati la fiecare pas, iar asta te duce cu gandul la sentimentul ca Dumnezeu te urmareste. In acelasi timp, continua psihanalistul, aceste instrumente sunt impresionante prin aceea ca ele contin toata viata noastra: fotografii, muzica, scrieri - toate acestea sunt concentrate intr-o singura masinarie. Aici avem de-a face cu aspectul pozitiv al utilizarii tehnologiei care ne ajuta sa ne traim viata mai bine. In acelasi timp insa, ea te face sa fii judecatorul propriei vieti. Este ca si cum ecranul te-ar intreba
Astazi ai facut ceea ce trebuie ca sa-ti traiesti viata la maximum? Sunt performantele tale la fel de bune cu cele ale MacBook-ului?
Daca vrei sa demonstrezi ca esti capabil, desigur, va trebui sa-ti cumperi ultimul model de iPhone lansat pe piata. Doar ca acesta va fi detronat de un altul si tot asa. Iata cum dispozitivele de acest fel contribuie la satisfactia noastra personala, in acelasi timp insa perpetuand un mecanism mortifer.
Similar fenomenului pe care il vedem in anumite tari unde adolescentii se incuie in camera lor si anuleaza accesul la comunicarea cu lumea, alta decat aceea a computerului. Aceasta inseamna ca ei sunt globali, desigur, dar, in acelasi timp, semnifica un mijloc prin care ei se inchid in fata lumii.

Noua psihologie a capitalismului

Laurent se intreaba de ce neoliberalismul merge asa de bine ca sistem ideologic. Psihanalistul gaseste ca se potriveste ca o manusa cu ceea ce este promovat ca fiind psihologie populara si care promoveaza ideea ca noi suntem responsabili pentru esecurile noastre. Laurent crede ca, dimpotriva,
capitalismul este cel care a generat o noua psihologie care sa-i implineasca asteptarile. Aceasta este parte din intregul sistem de sanatate si din felul in care medicina este puternic asimilara noilor structuri de putere care controleaza tarile dezvoltate. Intregul sistem medical a devenit un mijloc de exercitare a puterii si de catalogare a populatiei, de a-l plasa intr-o noua ordine care este direct influentata de stiinta. In schimb, psihologia si, chiar mai mult, psihanaliza, reprezinta doar o mica parte a ceea ce medicina a devenit la ora actuala.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

Sursa: www.haaretz.com
Sursa foto: twitter.com

psiholog Alexa Pleşcan psihoterapeut Bucuresti copii Cafe Gradiva

Alexa Plescan

este psiholog si lucreaza cu adulti, adolescenti si copii.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

...si semnati-va cu nume sau pseudonim

Atentie, se interpreteaza!