Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Stima de sine si afectiunile gastrice


Stima de sine si afectiunile gastrice. Inca din antichitate, faptul ca exista o interdependenta puternica intre minte si corp a fost puternic recunoscut, Platon insusi spunand: „Cea mai mare greseala la tratarea bolilor este ca exista doctori pentru bolile fizice si doctori pentru bolile de suflet, cand acestea nu se pot desparti una de alta.”

In secolul al XIX-lea cercetatorul Claude Bernard afirma: „Bolile ne afecteaza pe toti, germenii patogeni sunt imprastiati de vanturi, dar nu incoltesc decat pe terenul care este pregatit sa-i primeasca”. De asemenea, profesorul Louis Pasteur, parintele microbiologiei, confirma: „Bernard avea dreptate. Germenul patogen nu inseamna nimic. Totul depinde de terenul pe care cade el”.

stima de sine si afectiunile gastrice

Terenul se refera la mediul in care traim, iar acesta include deopotriva lumea noastra exterioara si lumea interioara. Jacques Salomé, la randul sau, reflecta: Bolile sunt limbaje metaforice si simbolice. Din pacate, „medicina care face abstractie de suflet, inca domina practica de astazi, lucru care explica si o realitate ingrijoratoare recunoscuta in vremurile noastre: „in cazul unei patrimi dintre pacienti nu sunt identificate deloc sau sunt identificate insuficiente cauze organice ale bolilor, desi aparatura medicala utilizata este de ultima generatie, iar investigatiile medicale intreprinse sunt amanuntite (Morschitzky, 2016).

Despre stima de sine cititi si Arta de a fauri oameni

Este necesar sa ne indreptam atentia catre stomac ca simbol si ca aparat de digestie, acesta evocand asimilarea continuturilor inconstiente. Alteori, ambitia pasionala, lacomia sunt legate simbolic de stomac. Se spune - „mi-e foame de...”, iar stomacul este legat de poftele noastre diverse.

Prin amplasarea intre cosul pieptului si cavitatea bazinului, zona abdominala apare lipsita de aparare si vulnerabila; aici este locul somatic de manifestare a temerilor existentiale si a amenintarilor omului in lumea sa. Buricul este elementul prin care are loc prima mare criza existentiala a vietii: separarea fizica de mama si iesirea din stadiul prenatal. Teama de a nu muri de foame, una dintre cele mai originare temeri, isi are radacina in acest stadiu. Incercarea de a amana taierea, la figurat, a cordonului ombilical duce la probleme care afecteaza stomacul si duodenul. Din punct de vedere metafizic, stomacul este asociat cu satisfacerea ambitiilor. Apetitul nostru personal pentru hrana si capacitatea noastra de a digera (sau analiza) in mod corespunzator este reflectata in organul digestiv primar al stomacului. Ori de cate ori ne confruntam cu schimbari in ambitiile noastre (sau schimbari in ceea ce priveste apetitul nostru pentru succes) este posibil sa se produca modificari in ceea ce priveste sistemul nervos simpatic sub forma stresului stomacal. Simptomele variaza de la greata (dorinta de respingere simbolica a ambitiilor trecute) la lipsa apetitului (incertitudinea cu privire la ceea ce ne dorim cu adevarat in viata) sau stomacul nervos (anxietate cu privire la rezultatul eforturilor intreprinse, succesul sau esecul viitor) sau chiar dezvoltarea ulcerului gastric (furie, autodistructivitate). Bolile gastrice pot fi privite ca un accent excesiv pus pe succes, pe ambitiile noastre, iar un astfel de dezechilibru implica un soi de criza a ambitiilor ce coplesesc propriul corp.

stima de sine si tulburarile gastrice

Articolul de fata este o varianta succinta a unei lucrari de disertatie mai ample, iar originea ideii initiale a fost derivat din contextul personal de viata, prin prisma propriei interactiuni cu persoanele afectate de tulburari gastrice si a observarii unor caracteristici comune acestora, cum ar fi competitivitatea crescuta, concentrarea puternica pe realizarile academice sau profesionale, fapt care m-a determinat sa studiez mai indeaproape literatura de specialitate, aparand si o intrebare la care am gasit ca este necesar sa gasesc un raspuns valid.

Ce determina aceste persoane sa se dedice cu atata ardoare obtinerii performantelor incat isi construiesc intreaga viata in jurul acestora? In acest sens, am pornit pe drumul construirii ipotezei de fata si al cercetarii ce are ca scop testarea validitatii acesteia.

Ipoteza este ca indivizii care sufera de tulburari gastrice (gastrita si ulcer) au o stima de sine scazuta, contingenta, derivata excesiv din surse externe, ceea ce ii determina sa caute aprobarea si simtul valorii personale in mediu, supracompensand prin dezvoltarea unei ambitii si competitivitati crescute. In acest caz, boala apare ca mecanism de expresie al starilor de tensiune acumulate.

Stima de sine contingenta, fiind derivata din surse externe, este marcata de instabilitate, lipsa fiabilitatii si vulnerabilitate crescuta. Persoanele care au o stima de sine puternic contingenta sunt mai „predispuse la o persecutie neincetata a valorii proprii”. (Victoria Blom, „Striving for Self-esteem”).

Pentru a testa ipoteza, au fost selectati 60 de subiecti (30 de subieati diagnosticati cu afectiuni gastrice – Grup 1 si 30 de subiecti fara afectiuni gastrice – Grup 2). Pentru o relevanta crescuta a scorurilor, s-a pastrat raportul femei / barbati in ambele grupuri.

Subiectilor le-a fost aplicat testul CSW si testul Rosenberg al stimei de sine. Testul CSW masoara sapte subscale (suportul familial, competitivitatea, aspectul fizic, iubirea lui Dumnezeu, competenta academica, virtutea si aprobarea din partea celorlalti), domenii ce reprezinta surse ale stimei de sine. Scala stimei de sine Rosenberg a fost aplicata pentru a completa informatiile oferite de primul instrument prin evaluarea nivelului global al stimei de sine, pentru a putea aprecia astfel daca stima de sine a subiectilor cu afectiuni gastrice este mai scazuta decat a celor din grupul de control.

S-a evidentiat astfel in urma aplicarii testelor ca subiectii diagnosticati cu afectiuni gastrice au o stima de sine semnificativ mai scazuta, iar cei din grupul de control se incadreaza la limita inferioara a clasei medii a stimei de sine.

In ceea ce priveste testul CSW, subscalele la care se inregistreaza cel mai mare punctaj, care sunt astfel cel mai puternic investite, reprezinta acele domenii pe care subiectii mizeaza in ceea ce priveste stima de sine, aceasta fiind deosebit de vulnerabila la performantele sau esecurile inregistrate in ariile respective.

stima de sine ulcer gastrita ambitie competitivitate

Oglinda motivationala IKEA si stima de sine

Cea mai mare diferenta a scorurilor intre cele doua grupuri se inregistreaza in ceea ce priveste competitivitatea (subiectii cu tulburari gastrice sunt considerabil mai competitivi) si, in mod suprinzator, in cazul aprobarii din partea celorlalti, subiectii din grupul de control (cei care nu prezinta tulburari gastrice) sunt, comparativ, mai influentati de aprobarea din partea celorlalti, desi stima lor de sine este mai putin dependenta de insusirea de a fi competitiv.

In conditiile in care indivizii care sufera de gastrita se dovedesc a fi mai competitivi, iar aprobarea din partea celorlalti este negata ca reprezentand o sursa importanta a stimei de sine, consider ca, in acest caz, se datoreaza unei lipse a constientizarii faptului ca subiectii cauta aprobarea si valorizarea personala in mediu, afisand mai degraba un soi de revolta prin pozitionarea acesteia pe ultimul loc la nivel de grup. Acest lucru poate fi privit ca revolta impotriva unui obiect puternic investit la nivel inconstient, generator de importante frustrari si tensiuni, intrucat stima de sine care necesita o permanenta validare este o autentica himera.

Un conflict important, mai cu seama ca el este unul inconstient, ce poate sta chiar la baza somatizarii – ceea ce nu ajunge in sfera constienta se manifesta prin corp. Un pas important pentru cei ce sufera de tulburari gastrice ar fi tocmai constientizarea directiei in care se indreapta competitivitatea, caracterul lor virtuos, necesitatea unui fizic atragator – si anume, catre a obtine admiratia, recunoasterea, aprobarea si dragostea celorlalti pentru a se putea autovaloriza si iubi pe ei insisi.

A te iubi in ciuda esecurilor si infrangerilor s-ar traduce printr-o competitivitate scazuta. Iubirea de sine neconditionata nu depinde de performantele noastre. Importanta pe care adultul o acorda diferitelor subscale ale stimei de sine nu depinde, cu siguranta, doar de propriile valori si judecati, acestea fiind interiorizate prin influenta persoanelor semnificative din viata lor.

In cazul de fata, pentru grupul 1 se contureaza clar potretul bolnavului gastric descris de Alvarez, tipul extrem de competitiv, care se epuizeaza pentru a obtine succesul. Scorul mic inregistrat la subscala - aprobarea din partea celorlalti‖ reprezinta tocmai refularea tendintelor de dependenta. Competitivitatea crescuta este adeseori istovitoare, coplesind individul si generatoare de importante tensiuni psihice. Virtuozitatea, la randul ei, are ca scop cresterea valorizarii si a prestigiului personal. Tendintele conflictuale descrise de Franz Alexander se pot observa si in cazul lotului din studiul de fata, subscala suportul familial situandu-se pe locul trei din sapte ca importanta a contingentelor stimei de sine (subscala ce poate fi privita ca dorinta de a fi iubit si ingrijit) versus ultima pozitie si scorul mic inregistrat la subscala aprobarea din partea celorlati (aspiratia la independenta).

La nivelul comportamentului manifest, prin prisma scorului ridicat la subscala competitivitate, se contureaza o atitudine ambitioasa si independenta ca reactie la dependenta ramasa la nivel inconstient. Dorinta inconstienta de a primi aprobarea celorlalti se reflecta in corp prin mobilizarea stomacului – cea mai primitiva forma de a primi (stomacul ca o cavitate ce primeste hrana), deoarece indivizii doresc, in esenta, primirea hranei afective. Trupul devine terenul de manifestare al acestor conflicte nevrotice, iar stomacul devine instrumentul folosit pentru imperativele psihologice. Tulburarile gastrice ale acestora reprezinta necesitatea amplificarii nivelului de constientizare, putand fi un vehicul al schimbarii ce restabileste armonia.

Aflati Cum s-a născut psihosomatica

Bibliografie


Foto: carlisledigestive.com, bty.com.my

Alexandra Dragoi psihologie clinica analitica psihosomatica

Alexandra Dragoi

este psiholog cu formare in psihologie analitica si clinica, pasionata de scris, psihosomatica si calatorii. Site personal: alexandradragoi.com

Toate articolele acestui autor

Un comentariu

  1. Pot sa confirm ca de 2 ani de zile lucrez intr-un mediu competitiv si stresant, bursa de transport si pot spune ca m-am ingrasat 15kg... deci o legatura exista.

    RăspundețiȘtergere

Atentie, se interpreteaza!