Ultima ora

Viata lumii

Video

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Caracterul reparator al artei si sensul existentei in lume


Puterea rezilienta consta in capacitatea de resemnificare a reprezentarii evenimentului traumatic, afirma Boris Cyrulnik, aceasta rescriere putand fi cel mai bine realizata prin intermediul artei – narative, viziuale, teatrale etc.

In conferinta sustinuta la Universitatea din Nantes, autorul da exemplul concret al operei, catalizator al resemnificarii experientei traumatice prin punerea in scena si prin reprezentarea lirica a suferintei. Mai mult, opera – si, in sens larg, arta – are si o functie transcendenta: artistul se conecteaza cu spectatorul la nivel emotional prin emotiile transmise, cel din urma empatizand cu cel dintai si impreuna ajungand sa impartaseasca experienta, precum si sa se inteleaga reciproc.

caracterul reparator al artei cyrulnik frankl

Boris Cyrulnik despre cum cuvintele ne modifica amintirile si reprezentarile

In aceasta maniera au loc schimbarile la nivelul discursurilor si atitudinilor sociale despre intamplarile incarcate de durere ale unei societati. Sublimarea prin arta permite resimbolizarea si luarea in stapanire a propriei existente in contextul traumei, vindecarea constand tocmai in remodelarea imaginilor si a mesajului pe care acestea il transmit.

Sensul este esential pentru existenta omului, fiind „motivatia sa prima”, asa cum o numeste Viktor E. Frankl, care-l incita la activism si la responsabilizare fata de propria viata, iar „transcenderea de sine a existentei umane”, desi nu poate fi atinsa decat prin lume, ramane izvorul adevaratului – sau autenticului – sens, ce nu se poate gasi decat in forul interior, intim al persoanei.

Decretul tacerii: Un Eu clivat pentru o societate linistita

„Atribuim fiecarui eveniment o semnificatie personala, privata”, semnificatie pe baza careia ne si scriem propriile povesti despre noi si lumea in care ne regasim, spune Boris Cyrulnik. Privita din acest punct de vedere, lumea interioara nu doar ca are putere creatoare de sens si rezilienta, ci poate fi in egala masura distructiva: ne folosim de propriile povesti pentru a ne inalta la fel de bine pe cat ne folosim de ele ca sa ne gasim justificari, mai mult sau mai putin pertinente.

Oricum ar fi, cert este ca arta, in toate formele ei, „permite sa te afirmi, sa te identifici”, chiar „sa te inscrii intr-o filiatie glorioasa”, de ce nu? – Suntem facuti din imagini si din povesti, iar acestea ne creeaza sentimentul de identitate coerenta: stim cine suntem, de unde venim si ce avem de facut in aceasta lume, care nu devine un „vid existential” (Frankl), ci se transforma in scena bine delimitata pe care fiecare dintre noi, actorul propriei sale vieti, ofera reprezentatia ce-i permite sa-si exercite capacitatea de agent si sa obtina libertatea interioara.

Discursul social: reprezentare de sine si introiectarea traumei abandonului


Bibliografie

Cyrulnik, B. (2006). O minunata nefericire. Bucuresti: Elena Francisc Publishing.
Frankl, V. E. (2009). Omul in cautarea sensului vietii. Bucuresti: Meteor Press.
Boris Cyrulnik : il faut faire le récit de soi, conferinta sustinuta la Universitatea din Nantes, 17 mai 2017.

Foto: medium.com/@OxfamUS/peace-not-war-artists-reflections-on-women-s-resilience-in-yemen-bb0b4eda2f99

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Atentie, se interpreteaza!