Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Apocalipticismul ecologic al Gretei Thunberg si folosirea in scop ideologic a bolii psihice


Discursul Gretei Thunberg in prima zi a summit-ului ONU pentru clima a starnit multe reactii pasionale a caror intensitate emotionala ne arata, inca o data, felul in care functioneaza astazi ideologia si controlul asupra maselor.

Dar cine e Greta Thunberg si ce o face atat de populara in aceste zile?

greta thunberg autism asperger activist climatic ideologie

Greta Thunberg e o adolescenta in varsta de 16 ani din Suedia care a devenit o figura reprezentativa in randul tinerilor activisti climatici. Greta foloseste in discursurile ei afirmatii taioase, acide la adresa celor pe care ii considera responsabili pentru efectele incalzirii globale si surprinde prin radicalismul ce i se citeste pe chip si in mesaje. Chipul ei exprima indignare amestecata cu furie si revolta. Pana aici avem portretul obisnuit al unui adolescent al carui "activism" reprezinta modalitatea lui de a-si reprezenta lumea si de a se adapta la ea. Ceea ce este insa deosebit in cazul Gretei este dat de un tip de suferinta psihica particulara pe care nu toti adolescentii o experimenteaza. Greta a fost diagnosticata cu Asperger care e o forma de autism, cu depresie si tulburare obsesiv-compulsiva. Acestea sunt niste etichete folosite de specialistii in sanatate mintala care ne ajuta sa intelegem mai bine cum gandeste, cum simte si cum se comporta Greta si toti cei care au un astfel de diagnostic. O publicatie a fost acuzata ca a permis unui invitat intr-o emisiune televizata sa spuna despre fata ca e bolnava psihic. Fara sa intram in detaliile legate de cauzele pentru care s-a folosit aceasta sintagma, Greta chiar sufera o tulburare psihica. Iar acesta este un fapt pe care nici detractorii Gretei, nici adeptii corectitudinii politice nu il pot nega.

Care este insa problema cu acest diagnostic al unei fete al carui activism este un exemplu nu doar pentru miscarile privind clima, ci si pentru cele care militeaza impotriva stigmatizarii tulburarilor psihice? Problema sta chiar in natura diagnosticului si in felul in care aceasta informatie este manipulata in functie de afectele care se doresc a fi trezite in oameni. Ma voi explica putin mai tarziu.

Dar sa revenim, pentru moment, la tabloul clinic al diagnosticului de autism. Autismul este unul dintre cele mai raspandite diagnostice in randul copiilor, alaturi de ADHD. Diagnosticul de autism se pune in copilarie si este o tulburare pervaziva de dezvoltare asociata cu dificultati semnificative in ceea ce priveste comunicarea si comportamentul social, acompaniata de rigiditatea unor comportamente stereotipe. Autismul se defineste prin imposibilitatea de a intelege si de a decoda la nivel afectiv emotiile celor din jur si, prin urmare, de a avea o reactie comportamentala predictibila in interactiunea cu un altul. Diagnosticul de autism in copilarie poate evolua intr-un diagnostic de tulburare psihotica la varsta adulta. Psihoza este, in esenta, o tulburare psihica in care realitatea externa este complet negata si respinsa. Aspergerul este o forma de autism care intruneste criteriile mentionate mai sus, exceptandu-l pe cel din sfera limbajului. Spre deosebire de autismul clasic, in tulburarea Asperger copilul foloseste limbajul incepand cu varsta de 2-3 ani. In cazul celor diagnosticati cu Asperger inalt functional sunt prezente capacitati cognitive si intelectuale foarte dezvoltate in raport cu varsta copilului si cu nivelul de dezvoltare cognitiva a celorlalti.

Cititi aici despre psihoterapia psihanalitica a unui copil Asperger 

Revenind la Greta, incepand cu varsta de 11 ani, a dezvoltat o forma severa de depresie caracterizata prin refuzul de a mai manca si de a mai vorbi. Primind tratamentul adecvat a reusit sa depaseasca aceasta perioada dificila. Angoasele psihotice nu au parasit-o insa. In adolescenta, noapte de noapte, a inceput sa aiba cosmaruri legate de efectele apocaliptice ale incalzirii climatice asupra Pamantului. Unul dintre simptomele importante in tulburarea psihotica este acela ca angoasa paralizanta traita in interior e proiectata in exterior. Astfel, propria prabusire, amenintarile de dezintegrare si faramitare, fricile de o intensitate extrema sunt proiectate in realitatea externa ca si cand acestea ar fi doar niste coordonate ale realitatii exterioare. Cand Greta spune ca "Eu nu am nevoie de speranta, nu vreau speranta voastra, vreau sa va panicati, vreau sa simtiti frica pe care o simt eu in fiecare zi!", ea exprima nu doar niste cuvinte specifice unui discurs activist inflacarat, ci exprima insasi esenta realitatii ei interioare si modalitatea ei de a striga dupa ajutor. Amintesc aici un film foarte ofertant, First Reformed, care exploreaza, intre altele, problematica incalzirii globale si felul in care apocalipsa interioara este intretinuta si alimentata de elemente la fel de apocaliptice din exterior.



Ceea ce nu se intelege sau se intelege gresit din forma de protest a Gretei este ca ceea ce face ea este, in primul rand, daca nu chiar in singurul rand, propria modalitate de a da glas unei amenintari interne intolerabile si de neimaginat. Sigur ca "scheletul" pe care s-au mulat aceste angoase, adica problemele ce tin de incalzirea climatica, este unul extrem de important nu doar pentru realitatea interna a Gretei, ci si pentru realitatea exterioara a intregii omeniri. Dar tocmai aici este problema.

Cititi si Sindromul Asperger, intre autism si identitate

Cum este utila Greta si suferinta ei psihica discursului ideologic curent, indiferent de pozitionarea lui mai spre dreapta sau mai spre stanga? Pe de-o parte, detractorii incalzirii globale gasesc in Greta si in discursul ei inca un argument pentru mentinerea pozitiei lor. Acestia vor spune "De ce as lua in serios o adolescenta cu o tulburare psihica? Si daca ea nu poate fi luata in serios, nici discursul ei si, in definitiv, nici avertizarile privind incalzirea globala nu pot fi luate in serios". Veti gasi aceasta atitudine daca va veti uita la unele din reactiile recente din mass-media. La celalalt pol, sustinatorii ideii incalzirii globale si ai efectelor ei negative vor gasi, si ei, in Greta un punct de sprijin. Acest personaj intruchipeaza majoritatea idealurilor in care se regasesc: activismul ecologic, drepturile minoritatilor, destigmatizarea bolii psihice si a bolii in general, corectitudinea politica. In primul caz, daca esti Greta si militezi pentru schimbari radicale care sa opreasca incalzirea globala, esti vazuta ca avand o tulburare psihica si, deci, discursul tau isi pierde complet valoarea. In cel de-al doilea caz, daca esti Greta si militezi pentru schimbari radicale care sa opreasca incalzirea globala, boala ta psihica nu are nimic invalidant, ci dimpotriva. In numele unei corectitudini politice sub imperiul careia e refuzata adesea nu doar gandirea critica, ci insasi realitatea, cei care vor lua in considerare si aspectul psihopatologic, si influenta lui asupra comportamentului vor fi etichetati in mod automat ca "hateri" si ignoranti.

Cel mai daunator insa este faptul ca ambele atitudini corespund unor reactii profund emotionale si irationale care, pe de o parte, impiedica acceptarea realitatii legata de problemele climatice si reflectia asupra masurilor urgente care se impun pentru rezolvarea lor. Pe de alta parte, ignora implicatiile nefericite si potential daunatoare pe care folosirea imaginii unui om aflat intr-o patologie psihica o poate avea asupra unei realitati sociale cu impact global. Dar, vorba ceea, "ignoranta e putere". Chiar daca ignoranta tine de o realitate exterioara sau de realitatea interna.

psiholog Alexa Bitfoi psihoterapeut Bucuresti copii Cafe Gradiva

Alexa Bîtfoi


este psiholog si psihoterapeut de orientare psihanalitica.

Toate articolele acestui autor

9 comentarii

  1. mcorciova26/9/19 10:40

    As mai adauga ceva: cu acel copil cum ramane? sustinut sau negat, in final manipulat?

    RăspundețiȘtergere
  2. Sincer, nu am detectat nici un simptom ȋn discursul Gretei. Desigur, nu sunt specialist… Dar totuși , dvs. ați dezvoltat o muncă de cercetare și ați tras concluzii doar pe baza unui citat – e drept cel mai ȋnflăcărat - . Iar concluzia este că adolescenta acționează sub influența unei boli psihice etc etc. Nu vă supărați, ați urmărit discursul unor politicieni precum Donald Trump sau Boris Jonson ? Eu cred că ȋn cazul celor doi și nu numai , ați putea găsi material mult mai bogat ȋn a detecta tot felul de boli psihice , una mai periculoasă decât alta.
    PS: Si cum se face că sir David Attenborough nu vă ȋmpărtășește opinia atât de “bine argumentată” științific ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Greta prezinta simptomele fiziologice ale sindromului alcoolic fetal, cea mai severa forma a bolilor de pe spectrul alcoolic fetal. Se stie ca aceste boli sunt deseori comorbide cu probleme de dezvoltare neurologica. Fata a recunoscut ca sufera de Aspberger's. Poate ca autoarea articolului nu si-a evidentiat suficient de bine sursele sau n-a facut o legatura destul de clara intre descrierea autismului si Greta, dar sa fim seriosi, de cata ignoranta voita este nevoie sa nu cedati macar premiza de la care porneste articolul? Autoarea se prezinta ca experta in domeniu, fata a recunoscut ca are probleme si dincolo de cele care (no pun intended) li se vad pe chip.

      Ștergere
    2. argumentul dvs nu mai e valabil inca de cand ati spus "nu am detectat niciun simptom, dar sigur, nu sunt specialist". quod erad demonstrandum

      Ștergere
  3. E un articol bun si foarte rezonabil din punct de vedere psihanalitic. Insa legat de asta am un dubiu: nu e cumva prea rezonabil? Bariera pe care psihanaliza (clasica) o pune intre lumea interna si cea externa e pe undeva artificiala. De aceea si psihanaliza de orientare freudiana devine de multe ori un soi de "dresaj" pentru adaptarea la realitate, adica exact ce nu ar trebui sa fie. Cred ca am fi mai castigati si ar fi chiar mai sanatos daca am vedea un continuu intre realitatea interna si cea externa, de altfel asa functionam cu totii, prin proiectie in lume. Mai concret, s-ar punea ca panica poate psihotica a Gretei sa mobilizeze indiferenta si amorteala oamenilor legat de incalzirea globala. S-ar putea ca tocmai aceasta "patologie" sa aiba efecte bune in lume.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu doar pertinent, dar si profund comentariul dv. Ideea unui continuum intre realitatea exterioara si cea interna este ceva la care sa aderi. Desigur, daca nu reduci procesul psihanalitic la scheme si clisee. "De aceea si psihanaliza de orientare freudiana devine de multe ori un soi de "dresaj" pentru adaptarea la realitate, adica exact ce nu ar trebui sa fie." - Ati re-schitat exact reprosul lui Herbert Marcuse catre cei pe care ii numea "revizionisti neofreudieni" (printre care Erich Fromm, colegul lui din Scoala de la Frankfurt). Dupa Marcuse, revizionismul neofreudian ar insemna adaptarea eului la realitate (nu intarirea lui) :) Marcuse, in schimb, ii afla psihanalizei freudiene virtuti revolutionare (de pilda in "Eros si civilizatie").

      Ștergere
  4. E o grava eroare de diagnostic care trece nu doar peste simtul comun, ci si peste dovezile stiintifice. Astfel de opinii aparent indreptatite contribuie la destabilizarea constiintei colective si invita la elaborari paranoide.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu sunt anonimul de mai sus.
    Multumesc pt raspuns. Nu am citit Marcuse decat pe sarite, din pacate. As vrea sa nu reduc practica la psy la clisee, insa e foarte greu sa nu cada in ele.

    RăspundețiȘtergere
  6. lezarea narcisică nu va da voie niciodată acestui popor să evolueze. rămânem în evul mediu.

    RăspundețiȘtergere

Atentie, se interpreteaza!