Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Ikigai, spre sensul vieţii


Eram într-o librarie şi atenţia mi-a fost atrasă de o carte: Ikigai sau sensul vieţii, de Bettina Lemke.

Imediat, mintea mea a călătorit spre o altă carte citită: Omul în căutarea sensului vieţii, care reprezintă experienţa personală a medicului psihiatru Victor E. Frankl la Auschwitz şi în alte lagăre de exterminare naziste, din timpul celui de-al II-lea Război Mondial. El şi-a pierdut întreaga familie, cu excepţia unei surori. A aflat după terminarea războiului despre aceste decese. Faptul că şi-a păstrat convingerea că ei ar putea fi în viaţă l-a susţinut în momentele de încarcerare. Din această experienţă profund personală, el a creat logoterapia, o terapie bazată pe nevoia omului de a-şi descoperi sensul în viaţă.

ikigai sensul vietii viktor e. frankl okinawa


Cele trei principii de bază ale logoterapiei sunt:
  • viaţa are sens în toate circumstanţele, chiar şi cele în cele mai îngrozitoare;
  • motivaţia noastră principală pentru a trăi este voinţa noastră de a găsi sens în viaţă;
  • avem libertatea de a găsi sens în ceea ce facem şi în ceea ce experimentăm, sau cel puţin în abordarea noastră, atunci când ne confruntăm cu o suferinţă care nu poate fi schimbată. [1]

Vedeţi şi Viktor E. Frankl in cautarea sensului

Şi, dacă în circumstanţe atât de lipsite de umanitate, Frankl a fost capabil să găsească zilnic un sens al vieţii sale, este posibil şi pentru noi să facem acest lucru.

Cuvântul japonez ikigai înseamnă într-una din traduceri „sensul de a fi”. Este extraordinar faptul că ne luăm timp de la viaţa noastră în general foarte solicitantă şi aglomerată pentru a ne acorda timp de relaxare şi căutare interioară.

Vă propun un exerciţiu cu durata de 5 minute. Vă pun întrebarea „Cine eşti tu?”, iar voi vă notaţi toate răspunsurile spontane pe care le primiţi. Puteţi asocia sensuri acestor răspunsuri? Reprezintă aceste sensuri motivul / motivele pentru care vă daţi jos dimineaţa din pat? Puteţi răspunde un „da” din tot sufletul?

bettina-lemke-ikigai-sau-sensul-vietii

Dacă ai răspuns „da”, atunci eşti în adâncul sufletului tău un japonez care trăieşte pe insula Okinawa. Ce este atât de special la ei? Aici oamenii se menţin într-o formă extraordinar de bună până la vârste înaintate, ceea ce le permite să lucreze şi să conştientizeze rolul pe care îl are fiecare în comunitate. Aici găsim într-adevăr ilustrarea proverbului latin „Mens sana în corpore sano” („O minte sănătoasă într-un corp sănătos”).

Cititi si Sensul vietii si valoarea unei existente umane

Oamenii din Okinawa trăiesc mai mult decât în orice alt loc de pe Pământ pentru că beneficiază de o dietă echilibrată şi au un ikigai puternic. De semnalat importanţa principiului „yuimaru” (în traducere „cercul solidarităţii”), cunoscut mai bine de către noi ca spirit comunitar.
Suntem cu atât mai împliniţi, cu cât ceea ce facem nu se înscrie doar în cercul vieţii noastre proprii, ci ţinteşte planuri mai largi - fapt subliniat şi de cercetările moderne din domeniul psihologiei pozitive. [2]

Unul din fondatorii psihologiei pozitive, Martin Seligmann, a elaborat modelul PERMA, format din cinci elemente centrate în jurul ideilor de fericire şi well-being.
P - Positive Emotions (emoţii pozitive) - a te simţi bine
E- Engagement (angajare) - fluxul vieţii
R - Relationships (relaţii) - conexiuni autentice
M - Meaning (sens) - existenţă plină de sens
A - Achievemement (realizare) - sentiment de împlinire

perma model martin seligmann fericire well-being
Modelul PERMA[3]

Principiile de bază ale unei vieţi fericite sunt: dieta sănătoasă, practicarea meditaţiei, a respiraţiei conştiente şi a sportului, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, somnul odihnitor, participarea la viaţa din comunitate, conexiunea cu natura.

Pentru a vă revela ikigai-ul personal, autoarea Bettina Lemke recomandă completarea diagramei de mai jos, care este o întrepătrundere dintre: ceea ce faci cu plăcere, misiunea ta, ceea ce este util lumii, vocaţia ta, pentru ceea ce eşti / ai putea fi plătit, profesia ta, ceea ce te pricepi cel mai bine să faci, pasiunea ta. Desigur, graniţele dintre suprafeţe sunt deschise şi supuse re-evaluării pe tot parcursul vieţii voastre.

Diagrama ikigai bettina lemke
Diagrama ikigai [4]

Studiile pe care le-am consultat [5], referitoare la corelaţia dintre psihologia pozitivă, ikigai, sănătatea fizică şi psihică, au evidenţiat următoarele.

Cititi si Umanism şi paradox în logoterapie

5.1. Caracteristicile psihologiei pozitive influenţează calitatea şi durata vieţii. Cele mai importante caracteristici relevate sunt:
  • emoţiile pozitive;
  • satisfacţia vieţii;
  • optimismul;
  • iertarea;
  • auto-reglarea;
  • vitalitatea şi vivacitatea;
  • sensul şi scopul vieţii;
  • ajutorul acordat altor persoane şi voluntariatul;
  • relaţiile sociale bune;
  • spiritualitatea şi religiozitatea.
Beneficiile psihologiei pozitive au fost documentate în diferite medii culturale.

În studiul efectuat pe un eşantion de adulţi americani, s-a concluzionat că un sens al vieţii a avut un rol protector pentru sănătatea inimii. La un follow-up efectuat după 2 ani, un nivel mai ridicat al sensului vieţii a fost relaţionat cu un risc mai scăzut al incidenţei infarctului de miocard, în cadrul persoanelor cu o boală cardiacă.

5.2. Scopul acestei cercetări a fost de a dezvolta şi valida o teorie asupra modului în care oamenii urmăresc realizarea conceptului ikigai în viaţa lor. Studenţii universităţilor japoneze au fost aleşi ca subiecţi ai cercetării, deoarece, în afara convenienţei pentru eşantionare, lor li s-a găsit iniţial un nivel scăzut de ikigai.

De exemplu, Michiko Kumano (2012) a cerut persoanelor din grupe de vârstă diferite să-şi evalueze / imagineze ikigai-ul în trecut, prezent şi viitor şi a constatat că se atinge un vârf în jurul vârstelor de 30 şi 60 de ani. Concluziile îi pot ajuta pe aceşti studenţi să-şi împlinească o viaţă care merită trăită.
Cea mai pertinentă pentru cercetarea noastră este scala Kondo şi Kamada (1998), care a fost proiectată pentru studenţi. Această scală are patru factori:
  • satisfacţia din viaţa curentă;
  • aprecierea vieţii;
  • valoarea existenţială;
  • motivaţia.
Cercetarea noastră referitoare la ikigai demonstrează că o investigare a conceptelor de well-being nuanţate cultural ar putea furniza puncte de vedere noi.

Citiţi şi Logoterapia sau empatizarea întru căutarea logosului

Demonstrează de asemenea afirmaţia lui Peterson (2008): cercetarea despre well-being este o întreprindere globală.

5.3. Psihologia pozitivă este studiul ştiinţific a ceea ce merită trăit în viaţă. Sensul este întotdeauna inclus de către psihologii pozitivişti ca un element caracteristic unei vieţi bune şi este considerat important în toate subiectele referitoare la psihologia pozitivă. Cercetarea prezintă legăturile care există între satisfacţia în viaţă, punctele forte ale caracterului şi sănătatea fizică.
Sensul vieţii diferă de la persoană la persoană, de la zi la zi şi de la oră la oră. De aceea, ceea ce contează nu este sensul vieţii în general, cât mai degrabă sensul specific al vietii unei persoane la un moment dat. [6]

Sintetizându-şi opera, Viktor Frankl i-a răspuns unui reporter care l-a întrebat care este sensul vieţii sale: Sensul vieţii mele este să îi ajut pe alţii să îl găsească pe al lor. [7]

Vă doresc să trăiţi o viaţă plină de sens!



Vedeţi şi În căutarea sensului vieţii cu Viktor E. Frankl



Referinţe


[1] Maria Marshall, Edward Marshall, Logotherapy Revisited: Review of the Tenets of Viktor E. Frankl's Logotherapy, Ottawa Institute of Logotherapy, 2012
[2]Bettina Lemke, Ikigai sau sensul vieţii, Editura Baroque Books & Arts, Colecţia Savoir-Vivre, Bucureşti, p. 27
[3] https://positivepsychology.com/perma-model/
[4] https://www.forbes.com/sites/chrismyers/2018/02/23/how-to-find-your-ikigai-and-transform-your-outlook-on-life-and-business/#25d835102ed4
[5]
[5.1.] Nansook Park, Christopher Peterson, Daniel Szvarca, Randy J. Vander Molen, Eric S. Kim, Kevin Collon, „Positive psychology and physical health”, in American Journal of Lifestyle Medecine, 2016
[5.2.] Shintaro Kono, Gordon J. Walker, „Theorizing ikigai or life worth living among Japanese university students”, in Journal of Happiness Studies, 2019
[5.3.] Christopher Peterson, Nansook Park, „Meaning and positive psychology”, in International Journal of Existential Psychology & Psychotherapy, 2014
[6] Viktor E. Frankl, Omul în căutarea sensului vieţii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2009, p. 110
[7] Asociaţia de Psihoterapie Frankliană


Foto: https://www.youtube.com/watch?v=Zxj3P0enJNQ



Teodora Dobrescu Cafe Gradiva psiholog clinician psihoterapie

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie si interesata de tot ce e nou.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Atentie, se interpreteaza!