Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

In autism diferentele dintre sexe se estompeaza: un studiu confirma teoria creierului extrem masculin


O echipa de cercetatori ai Universitatii Cambridge (UK) anunta anul trecut ca doua teorii psihologice vechi de decenii - teoria sistematizare-empatizare a diferentei intre sexe si teoria creierului extrem masculin al autismului - au primit confirmare dupa ce au fost testate pe 700 000 de persoane.

Autismul si teoria creierului extrem masculin

Teoria conform careia autismul se explică printr-o inclinatie spre sistematizare, ce exagereaza inclinatia masculina fireasca spre sisteme inanimate (input - operatie / lege - output) in dauna tendintei spre empatizare cu agenti umani insufletiti, ale caror comportamente, ganduri si emotii sunt imprevizbile, este una considerata controversata.

Vedeti Top 10 filme care trateaza tema autismului

Simon Baron-Cohen, cercetator si profesor de psihopatologie a dezvoltarii al Universitatii Cambridge, si-a propus sa testeze empiric o ipoteza enuntata de Hans Asperger (1944):
Personalitatea autista este varianta extrema a inteligentei masculine. Chiar in cadrul variatiei normale, gasim diferente tipice intre sexe in privinta inteligentei... La individul autist tiparul masculin este exagerat pana la extrem.
Omul de stiinta britanic a dezvoltat doua instrumente de masurare a inclinatiilor catre intelegerea lumii care dau diferentele tipice intre sexe, confirmand ca in medie femeile obtin scoruri mai mari la testele de empatie (intre care Reading Mind in the Eyes), in timp ce barbatii obtin scoruri mai mari la testele de sistematizare (intre care Embedded Figure Task) in domeniile stiintifice si tehnice. Empatia se defineste ca inclinatia de a recunoaste starile mentale ale unei alte persoane si de a raspunde emotional corespunzator acestora. Sistematizarea se defineste ca inclinatia de a analiza sau construi un sistem in functie de legi si tipare.


Cititi si Sindromul Asperger - intre autism si identitate

Teoria creierului autist extrem masculin vine ca o extensie a celor doua teorii psihologice a diferentelor intre sexe si e sustinuta de scorurile medii „masculinizate” la chestionarele de empatie si sistematizare: persoanele cu autism obtin scoruri sub medie la testele de empatie si scoruri cel putin medii sau peste medie la testele de sistematizare. De asemenea, aceste persoane, barbati si femei, sunt mai inclinate către variante extreme ale sistematizarii.

Cercetatorii de la Cambridge au analizat raspunsurile a aproximativ 700 000 de persoane care si-au administrat chestionare online, după ce au raspuns solicitarii Channel 4 (UK) in vederea unui documentar intitulat Are you autistic? 36 000 dintre acestea erau persoane diagnosticate cu autism, respectiv 18 188 de femei și 18 460 de barbati.


In autism diferentele tipice intre sexe tind sa stearga


În cazul populatiei generale, independent de varsta si educatie, scorurile d, care masoara diferenta dintre scorurile la testele de empatie si cele la testele de sistematizare, au aratat ca femeile tipice au scoruri d joase (scoruri mai mari la empatie fata de sistematizare), iar barbatii tipici au scoruri d inalte (scoruri mai mari la sistematizare fata de empatie).

In cazul persoanelor diagnosticate cu autism, insa, s-au constatat scoruri d inalte la ambele sexe: barbatii si femeile cu autism tind sa obtina scoruri mari la sistematizare, peste media barbatilor tipici.

Studiul a mai aratat ca persoanele cu profesii in domeniile STEM (stiinta, tehnologie, inginerie si matematica) au obtinut scoruri mai mari la testele de sistematizare si au evidentiat mai multe trasaturi autiste decat persoanele cu profesii in alte domenii, care au obtinut scoruri mai mari la testele de empatie.

Autism: Cresterea numarului de cazuri ar putea fi doar o problema de semantica


Posibile interpretari gresite: lipsa empatiei in autism si hipermasculinitatea


Persoanele cu autism au dificultati doar cu una dintre cele doua laturi ale empatiei, aceea care tine de o asa-numita teorie a mintii (ce gandeste si simte o alta persoana), ele fiind capabile de empatie afectiva (de a se simti ingrijorati si suparati in fata suferintei unei alte persoane).

De asemenea, aceste persoane nu sunt hipermasculine in privinta altor diferente tipice intre barbati si femei cum ar fi agresivitatea mai mare.


Factori ai diferentierii sexuale sunt implicati in dezvoltarea creierului si ar explica de ce autismul afecteaza mai ales barbatii


Descoperirea unor diferente tipice „solide” intre barbati si femei la nivelul populatiei generale este una importanta, intrucat arata existenta unor factori asociati cu cele doua sexe biologice, implicati in dezvoltarea creierului, care ar putea explica si tulburari precum autismul.
Printre factorii cauzali care influenteaza diferentele psihologice intre sexe se afla experientele sociale si invatarea, dar si factori biologici prenatali. De pilda, hormonii sexuali prenatali, precum nivelurile de testosteron au fost pusi in legatura cu empatia si sistematizarea. Totodată, factori genetici au fost legati de scorurile la testele de empatie,
scriu cercetatorii britanici in 2018, intr-un articol publicat in The Conversation. Acestia sustin ca un profil masculin extrem aratat de persoanele cu autism ar putea explica de ce exista mai multi barbati cu autism decat femei (raportul fiind de 2,3 barbati la o femeie).


Tipuri de chestionare autoadministrate


Peste 670 000 de persoane, intre care 36 648 de persoane cu autism, majoritatea din Marea Britanie, au completat versiunea scurta a chestionarelor EQ (Coeficient de Empatie), AQ (Coeficient de Autism), SQ (Coeficient de Sistematizare), precum si un chestionar de masurare a perceptiei senzoriale SPQ pentru a acoperi noile criterii diagnostice din DSM (hiper / hiporeactivitate la stimulii senzoriali sau interes neobisnuit de mare pentru aspectele senzoriale ale mediului extern).

>>> Autismul, diagnosticare timpurie si terapie

Rezultate

  • femeile (din ambele grupuri, de control si autist) au obtinut in medie scoruri semnificativ mai mari la testele de empatie si de perceptie senzoriala decat barbatii (din ambele grupuri); in schimb, acestia din urma au obtinut scoruri mai mari la testele de sistematizare si ale trasaturilor autiste.
  • s-a observat o mica corelatie inversa intre coeficientii de empatie si de sistematizare, ceea ce inseamna ca empatia si sistematizarea sunt dimensiuni disociabile in mare parte; corelatia inversa sprijina dovezile ca trasaturile sociale (empatia) si cele nonsociale (perceptia senzoriala si sistematizarea) sunt partial independente in autism.
  • cei cu profesii in domeniile STEM (stiinta, tehnologie, inginerie si matematica) au obtinut in medie scoruri mai mari la testele de autism, sistematizare si perceptie senzoriala, si scoruri mai mici la testele de empatie.
  • dacă datele sunt convertite în tipuri de creier: femeile sunt inclinate să aiba un creier empatic sau extrem-empatic, in timp ce barbatii sunt inclinati sa aiba un creier sistemic sau extrem-sistemic; totusi, in cazul persoanelor cu autism, barbati si femei, inclinatiile catre cele doua laturi tind sa se egalizeze: pe esantionul studiului, 50,97% dintre barbati si 42,29% dintre femei cu autism au obtinut scoruri mari la sistematizare, fata de 40,23% dintre barbati si 25,58% dintre femei din grupul de control.
  • 2,5% dintre persoanele cu autism s-au identificat ca nonbinare cand au fost intrebate despre apartenenta la unul din sexe, fata de doar 0,45% din esantionul de control

Tendința spre o intelegere si abordare masculinizata a lumii in cazul persoanelor cu autism are relevanta
pentru etiologia autismului, care ar presupune un mecanism biologic implicat în dismorfismul sexual neural. Teoria creierului extrem masculin se aliniaza cu studiile imagistice care arata ca femeile cu autism prezinta masculinizare atat in privinta structurii, cat si a functiilor creierului.

Exemple de itemi ai chestionarului ce masoara coeficientul de sistematizare:
  • Cand calatoresc cu trenul, deseori ma intreb cum se coordoneaza (exact) retelele feroviare.
  • Prefer sa citesc non-fictiune.
  • Cand citesc ziarul sunt atras de tabele de informatii precum scorurile la fotbal sau indicii de bursa. 

Exemple de itemi ai chestionarului ce masoara coeficientul de empatie:
  • Imi dau seama cu usurinta daca cineva vrea sa intre intr-o conversatie.
  • Cand vorbesc cu cineva, am tendinta sa discut despre experientele lor si nu despre ale mele.
  • Pot sa-mi dau seama daca cineva isi mascheaza adevaratele emotii.

Bibliografie


Foto: Michał Parzuchowski pe Unsplash, skitterphoto/pexels.com

Cristina Ene Cafe Gradiva psihoterapie psihanalitica

Cristina Ene

se formeaza in psihoterapie psihanalitica.

Toate articolele acestui autor

Un comentariu

  1. Foarte interesant articolul. Am ajuns pe pagina dvs. dupa ce am urmarit pe Youtube un filmulet legat de un barbat cu autism care avea o inteligenta foarte mare in ceea ce priveste memoria acestuia. Avea o memorie atat de buna ca putea sa reproduca foarte bine orice data din istorie impreuna cu ceea ce s-a intamplat atunci.

    RăspundețiȘtergere

Atentie, se interpreteaza!