Ultima ora

Viata lumii

Ştiri

Cauta in revista

Mobbing sau Nefericirea din spatele „zâmbetului” angajatului


Mobbing. Stresul neîntrerupt, incertitudinea, starea de tensiune psihică, umilinţa, abuzul, discreditarea personală şi profesională ce sunt trăite zilnic de o persoană agresată prin mobbing îi pot afecta viaţa personală, starea sănătăţii şi în cel mai grav caz îi pot ameninţa viaţa.

Mobbing la locul de munca nefericire angajat rmn

Un mediu de lucru toxic, generat de comportamente persistente de mobbing, are ca efecte simptome psihologice, psihosomatice (sistem imunitar slăbit, dureri de cap, sindromul de intestin iritabil, insomnie, dureri articulare, musculare şi de coloană), anxietate, depresie, sindrom de burnout, sindrom de stres posttraumatic.

Abordarea biologică a psihologiei ne oferă dovezi ale abuzului (parte a comportamentului de mobbing) care afectează sănătatea datorită nivelurilor ridicate de stres şi anxietate. Avem evidenţe care susţin ideea că marea majoritate a tulburărilor mentale sunt asociate cu un stres oxidativ ridicat. Markerii biologici ai stresului oxidativ au nivele crescute la persoanele agresate prin mobbing faţă de persoanele sănătoase. Aceste rezultate pot contribui la o înţelegere mai bună a tulburărilor de homeostazie la persoanele vizate de mobbing. [1]

Afecţiunile care se pot dezvolta ca urmare a stresului oxidativ sunt ateroscleroza, inducerea carcinogenezei (procesul de apariţie a unui cancer), boli reumatice inflamatorii, artrită reumatoidă, disfuncţii ale glandei tiroide, boli neurodegenerative (de exemplu Parkinson, Alzheimer), diabetul zaharat, cataractă, degenerescenţă maculară. [2]

Un studiu asupra mobbing-ului academic ne revelează detaliat efectele asupra persoanelor şi organizaţiilor.

Citiţi şi Mobbing sau hărţuirea la locul de muncă


Mobbing - Efecte asupra persoanelor


Persoanele afectate au sentimente profunde de îndoială de sine, ruşine, devalorizare, umilinţă, nefericire şi disperare. Încep să se retragă şi să se înstrăineze de colegi, prieteni şi uneori de familiile lor. Mobbingul academic
  • poate fi cauza depresiei, anxietăţii şi a somatizărilor ca - plângeri specifice: dureri de cap, dispepsie, epuizare, insomnie şi afecţiuni dermatologice.
  • poate avea un impact negativ asupra comunicării, intimităţii şi vieţii sexuale, activităţilor din familie şi acţiunilor exercitate ca părinţi. Dacă persoana-ţintă este forţată să plece de la locul de muncă, pierderea de venituri rezultată îi provoacă un stres financiar şi rezultă sentimente de ruşine şi umilinţă, pentru că nu mai este în stare să aducă în familie venitul avut anterior.

Persoanele agresate nu înţeleg ceea ce li se întâmplă, deoarece nu au un cadru de referinţă, nici un limbaj care să descrie. Când încercările lor de a schimba situaţia nu reuşesc şi consideră că toate căile au fost epuizate, ele sunt împinse până la sinucidere sau chiar omor urmat de sinucidere. Un studiu efectuat de Leymann şi Gustafsson (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) estimează că 15% din cazurile de suicid din Suedia sunt direct atribuite unui mediu de lucru unde există fenomenul de mobbing.

Citiţi şi Stres si depresie la locul de munca. Psihoterapie pentru un milion de romani?


Mobbing - Efecte asupra organizaţiei


Efectele distructive asupra organizaţiei includ lipsa de angajament a personalului, absenteismul ridicat, fluctuaţia mare a angajaţilor, pierderea motivaţiei, viziunii, entuziasmului, creativităţii, loialităţii, satisfacţiei în muncă şi a moralului acestora. Când angajaţii au nevoie să se protejeze psihic la un loc de muncă abuziv, au puţin timp sau energie mentală pentru productivitate. Abuzul îi face deziluzionaţi, lipsiţi de nădejde, epuizaţi şi supraobosiţi. Absenţele frecvente, asigurările, cererile de despăgubire ale angajaţilor, împreună cu cheltuielile juridice, scad adesea fondurile operaţionale ale organizaţiei. Sunt puse în discuţie reputaţia organizaţiei, relaţiile publice şi angajamentul angajaţilor.

Pentru majoritatea companiilor este mai facil să blameze persoana agresată decât să desfăşoare activităţi de consiliere psihologică şi ajutorare - a acesteia, precum şi a participanţilor. Adesea este şi mai uşor pentru o companie să concedieze persoana agresată, deoarece este văzută în mod simplist şi superficial ca fiind „motivul” pentru „balansarea bărcii” (rocking the boat). Până când organizaţia va începe să examineze ce se întâmplă cu adevărat şi până când problemele adevărate vor fi scoase la suprafaţă pentru discuţii deschise şi oneste, intimidarea va continua să domine şi să distrugă indivizii şi întregul loc de muncă. [3]

Dovezi ale fenomenului de mobbing asupra unei persoane pot fi aduse de RMN (rezonanţa magnetică nucleară). În timp ce există o multitudine de date referitoare la stresul psihosocial extrem (cum ar fi cel care ameninţă viaţa sau traumele timpurii), asociat cu modificări cerebrale distincte, se cunosc destul de puţine date referitoare la modul în care „stresul zilnic” afectează creierul. De asemenea, nu este clar de ce afecţiunea psihiatrică corelată cu stresul este semnificativ mai frecventă la femei (Pratchett şi colab., 2010; Altemus şi colab., 2014; Maeng şi Milad, 2015). În studiul de faţă, aceste întrebări importante sunt cercetate studiind „sindromul de epuizare” profesională (Exhaustion Syndrome - ES), o afecţiune care pare să crească rapid în societăţile occidentale. S-a raportat că ES afectează persoanele sănătoase, productive şi extrem de funcţionale, care lucrează multe ore pe zi, de mai mulţi ani şi fără recuperare suficientă. A fost atribuită stresului profesional zilnic şi se caracterizează prin simptome stereotipate, cum ar fi somnul perturbat, probleme de memorie şi atenţie şi oboseală profundă.

Segmentarea subcorticală generată de software a fost utilizată pentru a calcula volumele a patru structuri subcorticale ale creierului: amigdala, hipocampusul, nucleul caudat şi putamenul. Motivul pentru alegerea acestor structuri specifice a fost că ele au fost identificate ca fiind afectate de stres în studii anterioare efectuate pe animale şi în studii de imagerie efectuate pe subiecţi umani.

RMN si mobbing: grosimea corticala la femei si barbati

Figura de mai sus evidenţiază diferenţele între bărbaţi şi femei cu ES, din punctul de vedere al grosimii cortexului.

(A) Imaginea arată o grosime crescută a cortexului frontal şi temporal la pacienţii bărbaţi cu ES, cu toate că în mod normal grosimea corticală este mai mare la femei.

(B) Diferenţa grosimii corticale evidenţiate între grupul de femei cu ES şi grupul de control. Ilustrează subţierea corticală (clusterele albastre) în cadrul grupului de femei cu ES.

Din câte ştim, acestea sunt cele mai ample date stabilite până acum într-un studiu de imagistică pe creier a participanţilor care suferă de stres profesional cronic. Rezultatele arată subţierea corticală, mărirea amigdalei şi reducerea nucleului caudatului în rândul participanţilor cu un nivel ridicat de stres. Aceste modificări au fost legate de gradul de stres perceput, iar unele dintre ele au fost reversibile după terapia de combatere a stresului. Prezentul studiu se adaugă publicaţiilor anterioare ale cercetătorilor, sugerând că stresul cronic de zi cu zi este legat de schimbări specifice şi reversibile ale reţelelor cerebrale care procesează stresul psihosocial. [4]

Mai pot fi aduse dovezi medicale prin analizele sistemului imunitar şi endocrin, ale sistemului nervos simpatic şi vegetativ, studiind nivelul unor neurotransmiţători (serotonina, dopamina, acetilcolina), excitabilitatea neuronală, oxigenarea neuronală. Valorile normale sunt afectate de stresul prelungit şi produc modificări fiziologice.

Pentru finalul acestui articol, am decis să prezentăm câteva extrase din articolul „The misery behind the worker’s “smile” and the definition of mobbing” din revista Solomon (17.04.2019).

Cele „Zece porunci” pentru muncitorul vesel (propunerea unui (fost) director regional al lanţului de supermarket My Market) - au fost virale în februarie-martie 2019 în Grecia, ca şi cum ar fi o practică uzuală care a depăşit regulile obişnuite de pe piaţa muncii interne.

În realitate, pentru un număr mare de angajaţi, presiunea psihologică este o experienţă zilnică, iar ei nu îşi dau seama întotdeauna că au dreptul să o raporteze.

Efectele extreme ale acestui tip de stres psihologic ne amintesc de zecile de sinucideri de la France Telecom, care au atins proporţii aproape epidemice în 2008-2009, perioadă în care compania franceză întreprinde măsuri de restructurare (sic!), care includeau mii de reduceri de locuri de muncă, precum şi o presiune intolerabilă asupra angajaţilor pentru îmbunătăţirea performanţei lor.

Potrivit rapoartelor mass-media, fostul CEO Didier Lombard şi şase directori France Telecom urmează să fie judecaţi pentru că sunt responsabili pentru 19 dintre sinucideri.

Christina Karakioulafi, profesor asistent de sociologie a relaţiilor de muncă de la Universitatea din Creta, relatează pentru revista Solomon că sinuciderile de la France Telecom au confirmat în mare parte concluziile investigaţiilor anterioare. Conform acestor anchete, sinuciderile sunt legate de
transferul forţat de mii de angajaţi la alte locuri de muncă, întreruperea anumitor ocupaţii, recalificarea profesională a angajaţilor, criteriile de evaluare economică privată, introducerea unei abordări centrate pe client, redesignul locurilor de muncă, managementul stresului etc.

Au fost înregistrate incidente la scară mai mică în alte companii mari din Franţa, cu mai mult de trei sinucideri la Renault în perioada 2006-2007.

Decizia Curţii de Apel Versailles din 2011, care a judecat în favoarea rudelor unuia dintre cei decedaţi, a jucat, în esenţă, un rol important în recunoaşterea sinuciderii ca accident de muncă. [5]

Din consideraţie şi respect pentru persoanele care au decis să-şi ia viaţa, nu dorim să comentăm faptele prezentate în acest ultim articol. Ne gândim la generaţiile de urmaşi pe care ar fi putut să-i aibă şi care nu se vor mai naşte niciodată, la familiile unde au lăsat un gol imposibil de umplut.

Vă invităm doar să reflectaţi asupra informaţiilor furnizate în aceste două articole.

Citiţi şi Sindromul psihotraumatic: cum ne instrainam de noi insine


Referinţe


[1] An di Rosa et al., „Serum levels of carbonylated and nitrosylated proteins, in mobbing victims with workplace adjustment disorders”, in Biological Psychology, 2009
/26823636_Serum_levels_of_carbonylated_and_nitrosylated_proteins_in_mobbing_victims_with_workplace_adjustment_disorders
[2] Bioclinica
[3] SB Khoo, Academic Mobbing: Hidden Health Hazard at Workplace”, in Malays Fam Physician. 2010; 5(2): 61–67,
[4] I Savic, A Perski, W Osika, „MRI Shows that Exhaustion Syndrome Due to Chronic Occupational Stress is Associated with Partially Reversible Cerebral Changes”, in  Cerebral Cortex, Volume 28, Issue 3, March 2018, Pages 894–906
[5] Tasos Yannopoulos, „The misery behind the worker’s and the definition of mobbing”, in Solomon Mag, 17 aprilie 2019

Teodora Dobrescu Cafe Gradiva psiholog clinician psihoterapie

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie si interesata de tot ce e nou.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!