Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Boala Alzheimer, o infecţie a creierului? O ipoteză revoluţionară la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020


Boala Alzheimer, o infecţie a creierului? Dintre toate workshop-urile foarte interesante de azi, 21 februarie 2020, de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020, am ales să scriu despre „Teoria (sau ipoteza) infecţioasă a bolii Alzheimer”. Acest workshop a fost susţinut de prof. dr. Ovidiu Popescu, medic neurolog, şeful Secţiei Neurologie 2 de la Spitalul Colentina.

Această teorie nu este nouă: prima persoană care a adus-o în discuţie a fost dr. Oskar Fischer, medic psihiatru şi neuropatolog, în urmă cu peste un secol. Spre deosebire de alţi medici celebri din epoca sa, Oskar Fischer a sugerat că plăcile de beta-amiloid sunt rezultatul unei infecţii a creierului (Streptothrix, Actinomices). Însă contribuţiile sale, deşi semnificative în identificarea şi descrierea bolii Alzheimer, au fost uitate în contextul antisemitismului, al celui de-al Doilea Război Mondial (dr. Oskar Fischer a fost arestat de Gestapo în 1941 şi trimis în lagărul de concentrare Theresienstadt, unde a murit la vârsta de 65 de ani, la 28 februarie 1942), a regimului care s-a instalat în Cehoslovacia după război. În 2008, studiile sale au fost găsite în arhivele istorice din Praga.

Oskar Fischer Alzheimer plăci beta-amiloid
Oskar Fischer în 1936, în preajma celei de-a 60-a aniversări

Alzheimer, cea mai devastatoare si costisitoare suferinta

Oskar Fischer şi-a publicat în 1907 descoperirile cu privire la 16 cazuri de demenţă senilă, descriind plăcile de beta-amiloid şi degenerescenţa neurofibrilară ce sunt azi cunoscute ca mărcile patologice pentru maladia Alzheimer. În 1910 Oskar Fischer a continuat cu un amplu studiu clinico-patologic asupra a 275 de creiere, la diferite vârste şi cu diferite patologii.

În acelaşi an, Emil Kraepelin, care era directorul clinicii psihiatrice din München unde lucra Alois Alzheimer, a numit, în manualul său de psihiatrie, această boală după Alzheimer, care raportase un caz al acestei boli într-un scurt text publicat în 1907. Cu toate acestea, în următorii ani plăcile de beta-amiloid erau indicate ca "plăcile lui Fischer" [1]. 

Dacă cercetările efectuate vor dovedi că boala Alzheimer (BA) este de origine infecţioasă, va fi o schimbare extraordinară de paradigmă referitoare la înţelegerea, tratamentul şi evoluţia bolii şi s-ar produce prevenţia (prin vaccinare), respectiv vindecarea cu ajutorul tratamentului antiviral.

Oskar Fischer demenţă senilă plăci neuritice
Schiţele a trei plăci neuritice din creierul pacienților cu demență senilă. Compilate din articolul din 1907 al lui Oskar Fischer. Se pot observa neuritele anormale, în formă de măciucă, și deplasarea fibrilelor cu aspect normal în spațiul ocupat de plăci.

În perioada 1979-2005 s-a realizat un studiu care a verificat corelaţia între mortalitatea neurochirugilor din SUA şi boala Alzheimer. Concluzia a fost că neurochirurgii mor din cauza bolii Alzheimer de 2,5 ori mai mult decât populaţia generală, probabil prin contaminare cu material biologic. [2]

Un alt studiu, cu participarea a 2 442 subiecţi (1 221 cupluri căsătorite), cu vârsta de 65 de ani şi peste, a avut ca rezultate:
  • Un subiect, al cărui partener/ a cărei partenere a avut debutul demenţei, a avut o creştere de şase ori a riscului pentru demenţă, în comparaţie cu subiecţii ai căror soţi/ ale căror soţii nu aveau demenţă. [Hazard Rate Ratio (HRR)=6.0]
  • În analizele în care sexul subiectului a fost luat în consideraţie, soţii au prezentat riscuri mai mari (HRR=11.9), comparativ cu soţiile (HRR=3.7). [3]

Cercetătorii au bănuit de multă vreme că microbii patogeni ar putea contribui la debutul şi progresia bolii Alzheimer, deşi nu au fost prezentate dovezi definitorii. S-a demonstrat că infecţia cu viruşii herpetici 6 şi 7 (HPV6, HPV7) poate influenţa progresia bolii Alzheimer, iar viruşii interacţionează cu genele cunoscute a creşte riscul dezvoltării bolii Alzheimer. [4]

Catalina Tudose: Boala Alzheimer ca trauma

În 2016, 32 de cercetători de la universităţi din întreaga lume au semnat un editorial în The Journal of Alzheimer Disease, cerând „cercetări suplimentare asupra rolului agenţilor infecţioşi în debutul bolii Alzheimer”.
Suntem cercetători şi clinicieni care studiază boala Alzheimer sau subiecte conexe acesteia şi scriem pentru a ne exprima îngrijorarea că un anumit aspect al bolii a fost neglijat, chiar dacă tratamentul bazat pe acest aspect ar putea încetini sau stopa progresia bolii. Ne referim la numeroasele studii, în principal la oameni, care implică microbi specifici în creierul vârstnic, în etiologia bolii Alzheimer, în special virusul herpes simplex tip 1 (HSV1), Chlamydia pneumoniae şi mai multe tipuri de spirochaete. De asemenea, a fost descrisă infecţia fungică a creierului persoanei cu boala Alzheimer, precum şi microbiota anormală din sânge. În urmă cu aproape trei decenii, au fost raportate primele observări ale HSV1 din creier. Numărul din ce în ce mai mare al acestor studii (acum sunt aproximativ 100 doar pe HSV1) garantează reevaluarea infecţiei şi a conceptului bolii Alzheimer. [5]

Disfuncţia olfactivă este un simptom precoce al demenţei şi are o prevalenţă relativ ridicată în diferite tipuri de demenţă, ajungând până la 100% în boala Alzheimer, 90% în demenţa asociată bolii Parkinson, 96% în demenţa fronto-temporală şi 15% în demenţa vasculară. Disfuncţia olfactivă este deseori neobservată. Spre deosebire de modificările auditive şi vizuale, clinicienii detectează rareori disfuncţiile olfactive. De aceea, clinicienii şi aparţinătorii ar trebui să fie atenţi în mod special la potenţialele disfuncţii olfactive la pacienţii vârstnici, pentru detectarea precoce, diagnosticul şi tratamentul demenţei. [6]

Porphyromonas gingivalis, agentul patogen cheie în parodontita cronică, a fost identificat în creierul pacienţilor cu boală Alzheimer (într-un procent de 92%). [7]

Boala Alzheimer plăci beta-amiloid şi tau în creier
Plăcile de beta-amiloid şi tau în creier


O microbiotă sănătoasă, un creier sănătos?


Tulburările de-a lungul axei creier-intestin-microbiotă pot contribui semnificativ la patogeneza tulburărilor neurodegenerative. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenţei, caracterizată printr-o scădere progresivă a funcţiei cognitive, asociată cu formarea plăcilor de beta-amiloid (Aβ) şi a degenerescenţei neurofibrilare. Modificările compoziţiei microbiotei intestinale cauzează permeabilitatea crescută a barierei intestinale şi activarea imunitară, care duce la inflamaţii sistemice -> pot afecta bariera sânge-creier -> neuroinflamări, leziuni neuronale -> neurodegenerare. [8]

Sper că direcţiile de cercetare prezentate în acest articol v-au declanşat curiozitatea ştiinţifică. But don`t try these at home! :)

Ideea că boala Alzheimer are o origine infecţioasă câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi, pe măsură ce studiile îl validează. Totuşi, mai există loc pentru cercetare, pentru că anumiţi agenţi infecţioşi responsabili pentru boala Alzheimer sunt încă subiectul dezbaterilor ştiinţifice.

Mulţumiri domnului prof. dr. Ovidiu Popescu pentru o prezentare fascinantă şi actuală!

Dementa Alzheimer si cererea de ingrijire. Après-coup la Conferinta Nationala Alzheimer


Referinţe bibliografice


[1] Informaţiile istorico-ştiinţifice au ca sursă site-ul Dell Medical School, The University of Texas at Austin.

[2] Lollis SS1, Valdes PA, Li Z, Ball PA, Roberts DW. „Cause specific mortality among neurosurgeons”, J Neurosurg. 2010 Sep;113(3):474-8. doi: 10.3171/2010.1.JNS091740. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20170305

[3] Maria C. Norton, Ken R. Smith, Truls Østbye, JoAnn T. Tschanz, Chris Corcoran, Sarah Schwartz, Kathleen W. Piercy, Peter V. Rabins, David C. Steffens, Ingmar Skoog, John C. S. Breitner, Kathleen A. Welsh-Bohmer, „Increased Risk of Dementia When Spouse Has Dementia? The Cache County Study”, J Am Geriatr Soc. 2010 May; 58(5): 895–900.
doi: 10.1111/j.1532-5415.2010.02806.x, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2945313/

[4] Readhead B., Haure-Mirande J.V., Funk C.C., Richards M.A., Shannon P., Haroutunian V., Sano M., Liang W.S., Beckmann N.D., Price N.D., Reiman E.M., Schadt E.E., Ehrlich M.E., Gandy S., Dudley J.T., „Multiscale Analysis of Independent Alzheimer's Cohorts Finds Disruption of Molecular, Genetic, and Clinical Networks by Human Herpesvirus”
Neuron. 2018 Jul 11;99(1):64-82.e7. doi: 10.1016/j.neuron.2018.05.023. Epub 2018 Jun 21.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29937276

[5] Itzhaki, R. F., Lathe, R., Balin, B. J., Ball, M. J., Bearer, E. L., Braak, H., Bullido, M. J., Carter, C., Clerici, M., Cosby, S. L., Del Tredici, K., Field, H., Fulop, T., Grassi, C., Griffin, W. S., Haas, J., Hudson, A. P., Kamer, A. R., Kell, D. B., Licastro, F., … Whittum-Hudson, J. A. (2016), „Microbes and Alzheimer's Disease”. Journal of Alzheimer's disease: JAD, 51(4), 979–984. https://doi.org/10.3233/JAD-160152, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5457904/

[6] Zou, Y. M., Lu, D., Liu, L. P., Zhang, H. H., & Zhou, Y. Y. (2016). „Olfactory dysfunction in Alzheimer's disease”. Neuropsychiatric disease and treatment, 12, 869–875. https://doi.org/10.2147/NDT.S104886, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4841431/

[7] Dominy S.S., Lynch C., Ermini F., Benedyk M., Marczyk A., Konradi A., Nguyen M., Haditsch U., Raha D., Griffin C., Holsinger L.J., Arastu-Kapur S., Kaba S., Lee A., Ryder M.I., Potempa B., Mydel P., Hellvard A., Adamowicz K., Hasturk H., Walker G.D., Reynolds E.C., Faull R.L.M., Curtis M.A., Dragunow M., Potempa J., „Porphyromonas gingivalis in Alzheimer's disease brains: Evidence for disease causation and treatment with small-molecule inhibitors”
Sci Adv. 2019 Jan 23;5(1):eaau3333. doi: 10.1126/sciadv.aau3333. eCollection 2019 Jan. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30746447

[8] Kowalski, K., & Mulak, A. (2019). „Brain-Gut-Microbiota Axis in Alzheimer's Disease”. Journal of neurogastroenterology and motility, 25(1), 48–60. https://doi.org/10.5056/jnm18087, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6326209/


Foto: Dell Medical School, Michel Goedert, "Oskar Fischer and the study of dementia", in Semantic Scholar; Flickr.com - Credit: National Institute on Aging, NIH.

Citiţi aici toate relatările de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Teodora Dobrescu Cafe Gradiva psiholog clinician psihoterapie

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie, neurostiinte si interesata de tot ce este nou.

Toate articolele acestui autor

Un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!