Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Freud si Jung: Povestea prieteniei dintre doi giganti si a schismei lor in inconstientul contemporan


Sigmund Freud si Carl Gustav Jung s-au intalnit pentru prima data la 27 februarie 1907 la Viena, in Berggasse 19. Aceasta intalnire a durat 13 ore, fiecare fiind fascinat de intelectul celuilalt.

Au urmat ani in care si-au scris frecvent, intre cei doi formandu-se o legatura puternica. Freud l-a desemnat pe Jung primul presedinte al Asociatiei Internationale de Psihanaliza. Jung, la randul sau, analiza teoriile lui Freud si afla dovezi empirice pentru a le sustine. Jung era cel ce aducea veridicitate publica disciplinei psihanalitice, datorita prestigiului sau international ca profesor de psihiatrie la Universitatea din Zürich si director clinic al Spitalului Burghölzli. Parintele psihanalizei se confruntase de la inceput cu scepticismul neurologilor in materie de sanatate mintala si dorea ca psihanaliza sa fie considerata stiinta. Prezenta lui Jung in cercul psihanalitic vienez promitea sa aduca un viitor mai luminos noii discipline.

Sigmund Freud Carl Gustav Jung Viena

Dar Freud avea si un alt motiv, politic, pentru a-l coopta pe Jung in cercul sau. Freud era evreu ateu, iar ceilalti practicieni din cercul sau la acea vreme erau in general tot evrei. Din cauza antisemitismului din epoca (puternic reprezentat si la Viena), Freud se temea ca psihanaliza urma sa intampine obstacole in calea afirmarii sale, fiind asociata cu iudaismul. Asadar, fiul talentat al unui preot protestant elvetian ar fi putut sa il ajute sa aduca psihanaliza inaintea unui public nou, fara ca aceasta sa fie considerata o disciplina iudaica. Cu timpul intre cei doi s-a format o legatura ca intre tata si fiu.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii



In pofida stransei lor legaturi, in 1909 relatiile au inceput sa se raceasca. In acest an, cei doi au petrecut trei luni in Statele Unite, fascinati de cultura unei tari atat de noi. Insa timpul mai indelungat petrecut impreuna si conversatiile epuizante au scos la iveala diferentele de gandire dintre cei doi, diferente ce urmau sa le distruga prietenia.

Jung era de acord cu teoria freudiana a inconstientului, dar in opinia lui acel inconstient era cel “personal”, existand inca un inconstient sub acesta, cel “colectiv”, unde puteau fi gasite arhetipurile comune tuturor oamenilor. Freud considera noile teorii ale lui Jung ca fiind ezoterice, Jung incepand sa fie fascinat de ocultism. Jung la randul sau nu era de acord cu teoria principala a mentorului sau conform careia libidoul era de natura sexuala. Fiecare incepuse sa il vada pe celalalt ca pe o amenintare la adresa teoriilor noi pe care incercau sa le aprofundeze si sa le popularizeze.

C. G. Jung la Clinica Burghölzli, Zürich, 1910
C. G. Jung la Clinica Burghölzli, Zürich, 1910

C. G. Jung despre functia transcendenta, capacitatea psihologica de integrare a personalitatii

Pe parcursul calatoriei in Statele Unite, cei doi aveau obiceiul de a-si relata visele unul altuia pentru a si le analiza reciproc. Insa, dupa prelegerile celor doi la Clark University in Massachusetts, Freud i-a cerut discipolului sau sa nu il mai analizeze deoarece prin aceasta urma sa ii slabeasca autoritatea. Se presupune ca aceasta ar fi fost din cauza teoriei complexului Oedip, Freud vazandu-se ca tata al lui Jung, urmand sa fie "asasinat" si uzurpat de acesta. Jung nu a fost de acord cu aceasta solicitare. Se presupune despre Jung ca s-ar fi vazut pe sine precum eroul mitic ce “se zbatea pentru libertate”, cautand sa elimine obstacolele exterioare pentru a avansa vertiginos catre obiectivele sale. Prin urmare cei doi au inceput sa isi scrie din ce in ce mai rar.

Clark University - Sigmund Freud, G. Stanley Hall, C. G. Jung, Abraham A. Brill, Ernest Jones, Sándor Ferenczi
Fotografie de grup in fata cladirii Clark University - Jos: Sigmund Freud, G. Stanley Hall, C. G. Jung; Sus: Abraham A. Brill, Ernest Jones, Sándor Ferenczi

Intr-un final, in 1913 schisma dintre cei doi giganti s-a aprofundat in urma publicarii volumului Totem si tabu al lui Freud si a scrierilor lui Jung ce contineau germenii teoriilor sale despre arhetipuri, inconstientul colectiv si o noua teorie a libidoului definit de data aceasta ca “energie psihica”, nu sexuala.


Jung, peste ani, despre prima sa intalnire cu Freud

Cauza directa a despartirii dintre Jung si Freud a fost lucrarea lui Jung Symbole und Wandlungen der Libido (1912-13)... Jung folosea termenul libido in sensul mai general al energiei psihice sau pur si simplu al „interesului”, mai degraba decat ca energie sexuala sau dorinta specifica. >>> "Simbolurile si transformarea psihicului"

In urma acestei despartiri, lumea psihanalizei la randul sau s-a impartit intre discipolii lui Freud, urmand teoriile psihanalizei clasice, si cei ai lui Jung, stabilind ramura psihologiei analitice. Chiar si in bibliografii recente despre cei doi, autorii se arata cel mai adesea loiali uneia sau alteia dintre personalitati, aratand ca povestea celor doi nu este nici pe departe de a se fi terminat in inconstientul contemporan.

Freud Jung Ken Wydro
Jerry Griffin si Warren Katz in piesa Secrets - The Sigmund Freud - Carl Jung Affair de Ken Wydro

Bibliografie


Foto: Jerry Griffin si Warren Katz intr-un instantaneu din piesa Secrets - The Sigmund Freud - Carl Jung Affair de Ken Wydro, reprezentată la Bertine Auditorium din cadrul Jung Center, New York; thevintagenews.com; Wikipedia

Alexandra Teodorescu Cafe Gradiva psihoterapeut psihodinamic

Alexandra Teodorescu

este psihoterapeut psihodinamic, pasionat de scris si traducere, in mod special pe teme psihosociale.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!