Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Alzheimer Dis-ease. Ce spuneţi: este mai bine decât Alzheimer Disease?


Alzheimer Dis-ease. La fiecare 3 secunde, este diagnosticat un nou caz de demenţă.

Conform revistei Brain, MCI (Mild Cognitive Impairment) este de două categorii: a) staţionară sau b) progresivă -> duce la apariţia bolii Alzheimer (BA).

Tranziţia de la îmbătrânirea normală la boala Alzheimer este subtilă, cu simptome care apar treptat. Toată lumea se poate aştepta să experimenteze modificări cognitive pe măsură ce îmbătrâneşte. Modificările obişnuite asociate cu îmbătrânirea normală includ reamintirea mai lentă a informaţiilor, de exemplu numele, efortul sporit de a învăţa şi a stoca informaţii noi, o susceptibilitate mai mare la distragere, o prelucrare mai lentă a informaţiilor noi şi o dificultate crescută pentru îndeplinirea sarcinilor multiple.

boala alzheimer dis-ease dementa preventie risc

dementa 3 secunde diagnosticat

Boala Alzheimer, o infecţie a creierului? O ipoteză revoluţionară la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Au fost descrise trei stadii în dezvoltarea şi progresia bolii Alzheimer:
  1. Faza pre-clinică sau pre-simptomatică: etapa „silenţioasă”, în timpul căreia se acumulează plăci de beta-amiloid în creier, dar sunt insuficiente pentru a determina simptome vizibile.
  2. Deficienţă cognitivă medie (MCI): simptomele devin vizibile pentru persoana afectată şi/ sau familie, deficienţa este semnificativă, dar nu interferează cu activităţile zilnice.
  3. Demenţa: apare o pierdere semnificativă a capacităţii intelectuale, afectând memoria, plus una sau mai multe funcţii cognitive, iar afectarea interferează cu funcţionarea zilnică a persoanei.

Toate aceste aspecte ne fac să ne gândim la elaborarea de strategii de prevenţie a bolii Alzheimer, având în vedere şi costurile ridicate asociate fazei finale.

boala Alzheimer imbatranire dementa

Boala Alzheimer şi demenţa vasculară abordate la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Este cunoscut faptul că evoluţia bolii Alzheimer poate fi încetinită prin includerea factorilor de prevenţie în viaţa noastră şi prin acţiunea asupra factorilor de risc cunoscuţi.

Factori de prevenţie:
  • Prin angajament social: crearea şi menţinerea unei reţele de prieteni, socializarea cu persoane având interese comune, un stil de viaţă activ, un sens al spiritualităţii (indiferent de orientarea religioasă), activităţi de voluntariat şi artistice.
  • Prin stimulare mentală:
    • un studiu recent (Edward et al., 2017), efectuat pe un grup de vârstnici sănătoşi, a examinat eficacitatea a trei programe de antrenament cognitiv (memorie, înţelegere, viteza de procesare) şi a concluzionat că prin programul referitor la viteza de procesare se reduce riscul demenţei, comparativ cu grupul de control;
    • exerciţii mentale ca: scrierea, citirea, jocuri de societate, rezolvarea de cuvinte încrucişate, şahul;
    • exerciţii mentale efectuate cu ajutorul calculatorului, de 3 ori pe săptămână, pentru cel puţin 20 de minute (Lumosity, Neuronation, Ad-Game, Brain IQ).

creier emisfera dreapta stanga emisfere


Gestionarea stresului


  • S-a identificat o corelaţie semnificativă statistic între stres şi:
    • nivelul crescut de colesterol;
    • tensiunea arterială ridicată;
    • nivelul ridicat de cortizol şi debutul BA.
  • Stresul este considerat un factor-cheie pentru toate condiţiile medicale enumerate anterior.
  • Nivelele crescute de cortizol:
    • distrug celulele din hipotalamus;
    • opresc transmiterea glucozei spre celulele nervoase;
    • blochează funcţiile neurotransmiţătorilor;
    • distrug celulele nervoase;
    • au impact asupra abilităţii de a învăţa şi reţine informaţii noi (pierderea memoriei de scurtă durată).

Câteva tehnici eficiente de gestionare a stresului sunt considerate a fi: exerciţii de respiraţie profundă, imageria ghidată şi vizualizarea, hipnoza, masajul, rugăciunea.

Am Alzheimer? Ce urmează după?


Referinţe bibliografice / Foto surse


[1] Global Alzheimer's and Dementia Action Alliance
[2] „Mild Cognitive Impairment”, UC Irvine Institute for Memory Impairments and Neurological Disorders (UCI MIND)
[3] „Right brain/ left brain, right?” Robert H. Shmerling, MD, posted August 25, 2017, updated November 8, 2019, Harvard Health Publishing, Harvard Medical School

Foto: Vlad Sargu pe Unsplash

Citiţi aici toate relatările de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Teodora Dobrescu Cafe Gradiva psiholog clinician psihoterapie

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie, neurostiinte si interesata de tot ce este nou.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!