Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Chipul analistului: când pacienții borderline în terapie se uită la el ca la televizor


Teritoriul expresiilor faciale ale analistului este acela unde pacientul borderline poate, spre exemplu, să găsească cu cea mai mare ușurință o punte pe care să parcurgă drumul dintre autism și relaționarea simbiotică terapeutică cu analistul. Expresiile faciale ale analistului constituie o dimensiune semnificativă extrem de importantă și adesea centrală atât în cadrul psihanalizei, cât și în al terapiei psihanalitice.

Harol F. Searles borderline terapie

Aflaţi care este concepţia psihanalistului Peter Fonagy Despre atasament si tulburarea de personalitate borderline (I)

Am constatat de-a lungul ultimilor ani că, odată ce a devenit evident atât pentru pacient, cât și pentru analist, că expresiile faciale ale acestuia din urmă prezintă un interes semnificativ pentru pacient, devine apoi important și faptul de a stabili dacă și la ce nivel pacientul se simte capabil să influențeze emoțiile pe care le vede pe fața analistului. Cu cât starea sa se îmbunătățește, cu atât mai repede acesta își va asuma și va ști că ceea ce spune și face se află în strânsă legătură cu expresiile reactive de pe chipul analistului.

Voi prezenta cazul unei paciente de 42 de ani cu care am lucrat vreme de puțin mai mult de un an, cu o frecvență de o ședință pe săptămână. Această pacientă, a cărei funcționare borderline a Eului a fost ușor de recunoscut de la început, folosea în timpul ședințelor cuvintele într-un mod care aducea cu o mitralieră. Încă de la început, m-am simțit supus unui tir verbal de artilerie extrem de agresiv, deși pacienta însăși părea să disocieze în mod autentic palierul agresivității sale transferențiale față de mine.


Tulburarea de personalitate borderline: Cum o abordam?

Îmi amintesc că abia după câteva luni mi-am dat brusc seama în ce măsură pacienta se comporta exact ca și cum s-ar fi uitat la televizor (lucru pe care sunt sigur că, în viața ei izolată, îl făcea pentru multe ore pe săptămână): se uita la chipul meu, în timp ce mă supunea la un șir nesfârșit, la foc automat, de producții verbale borderline-psihotice, dar expresia de pe propriul ei chip indica faptul că nu avea nicidecum senzația unei cauzări personale a schimbărilor din expresiile mele faciale - asemenea oricărui telespectator obișnuit. Expresia ei era una a cuiva care urmărește pasiv un spectacol fascinant.

După câteva luni, mi-am vărsat asupra ei furia înăbușită până atunci în această privință și de care fusesem din ce în ce mai conștient de câteva săptămâni. A fost consternată de reacția mea, dar departe de a fi distrusă sau paralizată de aceasta, iar travaliul s-a îmbunătățit pentru lunile rămase până la momentul la care, din cauza unor circumstanțe cu totul externe, nu a mai putut continua terapia cu mine.
  
Despre atasament si tulburarea de personalitate borderline (II)

Fragment din cartea lui Harold F. Searles, Cum lucrez cu pacienții borderline (Editura Trei, 2020, trad. de Laura Netea)

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!