Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

Serge Moscovici despre incertitudine şi mecanismele de apărare socială


Modelul funcționalist al psihologiei sociale, ne spune Serge Moscovici, vede procesele de influență socială ca rezultând din nevoia indivizilor de a reduce incertitudinea generată de un mediu în general fluid și instabil. Presiunile de conformare devin în acest fel mecanisme de apărare socială împotriva unor perspective mai mult sau mai puțin dezintegratoare de sens și coerență a lumii.

Serge Moscovici mecanisme de apărare socială


În aceeași idee, astfel este speculat la nivel social nivelul încărcăturii emoționale: cu cât elementul în chestiune, generator de incertitudine, este mai complex și încărcat valoric, cu atât influența exercitată va fi mai mare, dat fiind și faptul că prin acestea operează într-o mai mare măsură procesele de proiecție socială și de identificare socială.


Persoana și grupurile se îndreaptă atunci către cei din jur pentru a căuta confirmare, pentru a afla răspunsuri și pentru reduce astfel incertitudinile, apelând la un proces de mijlocire între ei și obiectul (ne)cunoașterii. Cu toate că presupoziția că alții ar deține răspunsurile, deși aflați în aceeași situație de (ne)știință asemenea lor, este eronată și ilogică, ea nu este totuși mai puțin explicabilă, ne spune Serge Moscovici: aparent, este tocmai elementul mijlocitor cel care autorizează tranzacția.

Raporturile afective pozitive și conținuturile atribuite proiectiv celorlalți, precum autoritatea și competența, dar și dependența individului de informațiile celorlalți cu privire la propria persoană sunt măsuri ce validează și întrețin, în viziune funcționalistă, procesele de influență în direcția conformării.

Cumva, modelul afirmă că suntem incapabili de a ne formula o judecată nemijlocită, însă urmând această idee putem considera că și cele independente pe care le putem avea și pe care le afirmăm și susținem, în ciuda unei eventuale opoziții întâmpinate, ar fi tot mediate, prin faptul că au fost la un moment dat modelate prin acțiune socială și, într-un final, interiorizate.

Serge Moscovici Influenţă socială şi schimbare socială Polirom

Limitele acestui model despre dinamicile sociale se întrevăd în situațiile în care incertitudinea nu mai este cauză, ci efect al proceselor de influență. Există contexte sociale în care incertitudinea este un produs al proceselor de influență și al interacțiunilor dintre indivizi sau grupuri și în care explicațiile bazate pe raporturi de putere și dinamici de dependență și control social nu-și mai găsesc nici aplicabilitatea, nici justificarea.

Pentru a explica un fenomen social în care o minoritate, presupusă a fi sub controlul și dominația puterii majoritare, reușește să imprime o serie de mișcări sociale ample și să-și exercite influența asupra ansamblului social, în ciuda așa-numitei incertitudini preexistente, ba dimpotrivă, creând incetitudine și punând sub semnul întrebării o serie de date sociale, este nevoie de un model social explicativ nou, care ia în calcul evenimentele de acest gen, grăitoare de la sine și doveditoare ale unei mai vaste complexități, dincolo de simpla presiune de conformare clasică și nu mai puțin reducționistă.

Iar acesta este modelul genetic formulat de Serge Moscovici, în care rolurile, statusurile și resursele psihosociale sunt active și semnificative doar în și prin interacțiunea socială, fiecare individ fiind un element important al acesteia și purtând în sine potențialul de agent determinant al schimbării sociale.

Din această perspectivă, ceea ce în mod obișnuit este categorizat drept devianță sau anomie poate deveni sursă de inovare, conflictul fiind asemenea unei scântei care să provoace și să declanșeze demersurile de „revoluție” a dinamicilor sociale.


Bibliografie: Serge Moscovici, Influență socială și schimbare socială, Polirom, Iaşi, 2011.

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!