Ultima ora

Viata lumii

Stiri

Evenimente

Cauta in revista

ADHD şi efectele secundare ale medicaţiei


Dacă în articolul precedent am abordat chestiunea efectelor benefice ale intervenției farmacologice în cazurile de ADHD la copii și adolescenți, continuarea de față aduce în discuție argumentele contra acestei forme de terapie medicală, așa cum o serie de studii de cercetare le-au prezentat.

Efectele secundare cel mai frecvent semnalate în cazul medicației ADHD includ o varietate de dificultăți, de la tulburări de somn și alte acuze fiziologice precum dureri de cap și întârzieri de creștere, până la cele de ordin emoțional, precum iritabilitate și instabilitate dispozițională, și comportamental (ticuri).

De o atenție aparte din aceste puncte de vedere au beneficiat medicamentele stimulante, precum Ritalin, Adderall și Vyvanse (destul de controversate de altfel), considerate a fi printre cele mai „populare” opțiuni ale medicilor datorită reputației stabile al acțiunii, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt (adică acționează în câteva minute și ies din sistemul organismului în câteva ore).

adhd medicatie efecte secundare

O meta-analiză realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea Nebraska-Lincoln a concluzionat că medicamentele stimulante pentru ADHD (Ritalin și Adderall) cauzează tulburări de somn: insomnie la adormire, o calitate mai scăzută a somnului și un somn în perioade scurte.

Ce este ADHD?

Realizând un screening a peste 10 000 de articole, autorii cercetării au ales 167 de texte complete, dintre care au selectat în final 9 cele mai relevante, care să fi asigurat cele mai riguroase studii efectuate (studii experiementale randomizate).

Deși nu au fost identificate diferențe între cele două tipuri de medicamente (bazate pe două substanțe diferite) și nici dacă variația dozelor schimba efectele negative asupra somnului, cercetătorii au descoperit totuși că o frecvență mai crescută a dozelor se asocia cu dificultăți de adormire pentru copii, în special în rândul băieților.

Ținând cont de faptul că tulburările de somn se asociază cu multe consecințe negative din punct de vedere cognitiv, emoțional și comportamental (precum neatenție, iritabilitate și comportamente sfidătoare), autorii au atras atenția asupra faptului că efectele negative ale medicației în dozaj neadecvat pot submina efectele pozitive pe care medicația le poate avea.

Autorul și psihiatrul Glen Elliott recomandă medicația în cazurile în care dezvoltarea (fizică, psihosocială) a unui copil este serios prejudiciată din cauza simptomelor și / sau a tulburării. În cazurile mai ușoare, el recomandă inițial schimbări de mediu și în rutina zilnică (de acasă, de la școală) în sensul structurării acestora.

În acord cu psihiatrul Glen Elliott sunt și numeroase organizații psihiatrice, care recomandă cu insistență conjugarea terapiilor medicamentoasă și psihoterapeutică pentru a susține adaptarea și schimbarea abilităților sociale și de organizare a activității. De asemenea, recomandările Organizației Mondiale a Sănătății se referă la necesitatea ca personalul medical nespecializat de nivel secundar să ia în considerare demararea unor sesiuni de training / educație a părinților înainte de începerea medicației pentru un copil care a fost diagnosticat cu ADHD. Aceste intervenții inițiale pot include terapie cognitiv-comportamentală și antrenamentul abilităților sociale (dacă este fezabil).

ADHD si ”sindromul cercetatorului englez”

Cât privește impactul în planul dezvoltării fizice, două studii recente (2017) atrag atenția asupra efectelor negative ale medicației asupra sănătății sistemului osos. Dacă rezultatele uneia dintre cercetări au sugerat faptul că există o diferență reală și semnificativă în densitatea minerală osoasă a copiilor și adolescenților care iau medicație ADHD față de grupul de control, rezultatele celeilalte au indicat faptul că utilizarea pe termen lung a medicației se asociază cu efecte negative ale creșterii în înălțime, dar nu și cu reducerea simptomatologiei ADHD (acest din urmă studiu fiind realizat pe mai mult de 500 de copii cu ADHD urmăriți până la vârsta adultă).

De ambele părți cercetătorii avertizează că medicii și părinții ar trebui să fie conștienți de riscurile potențiale pentru sănătatea osoasă pe care asocierea acestor medicamente le ridică și afirmă că deși efectele pozitive de pe termen scurt depășesc efectele negative, același lucru nu mai este valabil și pe termen lung, echilibrul dintre costuri și beneficii devenind tot mai disproporționat.

De asemenea, a existat la un moment (tot recent) o controversă legată de efectele negative ale medicației ADHD asupra sistemului cardiovascular, anume că un anumit tip de substanță utilizată în medicația ADHD determină decesul prin infarct la copii. Totuși, un studiu din anul 2018 a infirmat (întrucâtva) această ipoteză, rezultatele indicând faptul că utilizarea medicamentelor ADHD la copii nu ar cauza tulburări cardiace.

adhd pshofarmacologie psihoterapie ritalin adderall

Studiul a fost realizat pe primate și, cu toate că cercetătorii afirmă că astfel de modele experimentale au fost replicate cu aceleași rezultate și la oameni, ei atrag atenția asupra necesității ca medicii și pediatrii să fie cu băgare de seamă. Totuşi, studiul prezintă numeroase puncte slabe în ceea ce privește realizarea sa.

În aceeași notă, un studiu anterior din anul 2015 a afirmat faptul că medicația ADHD nu prezintă riscuri pentru copiii care au și un diagnostic de boli cardiovasculare congenitale, ba chiar indicând către faptul că medicația ADHD stimulantă este deopotrivă eficientă și sigură atunci când beneficiază de monitorizare adecvată și se lucrează în colaborare cu cardiologul pacientului.

În orice caz... Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA a impus includerea pe prospectele medicației stimulante de avertismente în privința riscurilor în aceste direcții și atrag atenția că, în general, nu ar trebui prescrise copiilor și adolescenților cu anormalități cardiace structurale severe, precum cardiomiopatia sau aritmia.

Deși cauza acestor decese și a controversei rămâne încă neelucidată, prescripțiile pentru aceste medicamente la copii continuă să crească, în parte și din motivele mai sus enunțate.

Dată fiind slaba reprezentare a studiilor longitudinale în literatura de specialitate (ținând în primul rând de dificultățile ridicate de condițiile de monitorizare și mai ales de finanțare a unui astfel de demers), este dificil să se poată discuta despre certitudine atunci când vine vorba despre eficiența pe termen lung a medicației ADHD. Și poate tocmai de aceea o abordare mai degrabă precaută și care ia în considerare toate aceste aspecte, fie și ca ipoteze, este de asemenea tot mai des întâlnită și abordată în cercetările clinice experimentale – perspectivă pe care o vom aborda în articolul următor.

ADHD: Diagnostic sau supradiagnostic?

Bibliografie

  • Cincinnati Children's Hospital Medical Center. (2015). Stimulant medication safe, effective for children with ADHD and congenital heart disease.
  • Howard, T., J., et. al. (2017). Preliminary Evidence of an Association Between ADHD Medications and Diminished Bone Health in Children and Adolescents, Journal of Pediatric Orthopaedics, Vol. 37, No. 5, July/Aug. 2017, Pages 348-354(7).
  • Pharmacological and nonpharmacological interventions for children with attention-deficit hyperactivity disorder (ADHD)
  • Should you give your kid ADHD drugs? By Bonnie Berkowitz, June 1, 2015, in The Washington Post.
  • Swanson, M., J. et. al. (2017). Young adult outcomes in the follow-up of the multimodal treatment study of attention-deficit/hyperactivity disorder: symptom persistence, source discrepancy, and height suppression. Journal of Child Psychology and Psychiatry.
  • University of Nebraska-Lincoln. (2015). Children who take ADHD medicines have trouble sleeping, new study shows: Study addresses decades of conflicting evidence of meds' effect on sleep.
  • Wilkinson, D., J. et. al. (2018). A randomized controlled laboratory study on the long-term effects of methylphenidate on cardiovascular function and structure in rhesus monkeys. Pediatric Research.

Foto: Nate Johnston pe Unsplash

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!