Ultima ora

Viata lumii

Ştiri

Cauta in revista

Pascal Bruckner despre "cei doi versanţi ai omenirii", femeia şi bărbatul


Concesia și revoluția au fost pe nedrept confundate...
Putem considera că mișcarea de emancipare a femeilor a permis de fapt reconectarea celor două principii complementare ale energiei psihice (feminină și masculină) și întâlnirea lor la nivel cu adevărat spiritual.

Educația și munca au permis femeii să câștige
în inteligență, în subtilitate, în profunzime, în libertatea de gândire și de comportament,
afirmă Pascal Bruckner (...), reprezentând de fapt posibilitatea la a trăi o viață împlinită și pe picior de egalitate alături de un partener de viață cu care să se poată împărtăși aceleași plăceri ale spiritului, conversației....

Pascal Bruckner femeia bărbatul Tentaţia inocenţei

Împotriva fericirii – Elogiul melancoliei, la AIPsA

Numai că această ameliorare a relațiilor dintre „cei doi versanți ai omenirii” nu a și transformat de îndată în mod absolut interacțiunile dintre aceștia, ba, adeseori, ne poate părea că lucrurile se petrec dimpotrivă:
părăsind fără să vrea rolurile care le reveneau (...), bărbați și femei se trezesc de aici încolo într-un soi de incertitudine
care îi obligă la a-și reconfigura nu doar propria identitate, ci mai ales pe a celuilalt, tocmai pentru a se putea defini pe sine.

„Declinarea” feminității și a masculinități nu se mai face acum prin prisma unor roluri prestabilite și stereotipe, transmise pe cale culturală și genetică de-a lungul generațiilor; „ordinea străveche” a identității de gen a fost „zguduită”, iar una nouă nu a fost încă stabilită, ceea ce explică în fapt și confuzia, dar mai ales poate reacțiile adeseori extreme pricinuite de această angoasă a identității de gen.
Faptul de a fi bărbat sau femeie nu se mai înțelege, așadar, de la sine...
Iubirea parintească, singura al cărei ultim scop e despărţirea

Tot Pascal Bruckner scoate însă în evidență faptul că în mijlocul acestei incertitudini se află și nenumărate posibilități prin care, dincolo de o „veche polaritate”, poate fi făurită „o pluralitate de destine”, dacă societatea reușește să depășească angoasa resimțită, alături de sentimentele de furie și de reacțiile agresive și competititive stârnite.
Modelele clasice n-au dispărut,
ne liniștește Pascal Bruckner, ci doar „s-au relativizat”. Este pur și simplu vorba că cele două sexe au nevoie în prezent să găsească noi modalități de a conviețui și de a construi împreună, de a colabora și de a interacționa, în fapt, cu jumătatea arhetipală ce i-a fost relevată prin această transmutare a rolurilor de gen.
Să împarți puterea nu înseamnă să abdici, 
afirmă Pascal Bruckner – iar noi concluzionăm cu vorbele lui Simone de Beauvoir, care a spus la un moment dat că
pentru femei nu este vorba de a se afirma ca femei, ci de a deveni ființe umane depline.
Ar trebui să înțelegem astfel că mișcarea feministă autentică nu reprezintă o amenințare la adresa masculinității (arhetipale ori de alt fel) și nici o uzurpare a drepturilor acesteia, ci este o mișcare către desăvâșire, către afirmarea principiului feminin și recunoașterea acestuia ca atare.

Numinosul şi pierzania – despre clivajul banului ca expresie a conţinuturilor sociale inconştiente

Bibliografie: Bruckner, P. (1998). Tentația inocenței. București: Nemira.

Foto: Austrian National Library / Unsplash

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

2 comentarii

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!