Ultima ora

Viata lumii

Ştiri

Cauta in revista

Relaţiile dintre sexe în „criză de identitate”


Mișcările sociale contemporane au cuprins absolut fiecare aspect al vieții umane, iar diferențierea de gen este, poate, cel mai aprig dezbătut – sau combătut, în funcție de perspectivă...

Alfred Adler afirmă că, în ceea ce privește conservarea societății umane, și determinarea valorii unei persoane se face prin poziția pe care o ocupă în ansamblul rolurilor sociale atribuite prin însăși diviziunea muncii din comunitate:
prin asumarea vieții sociale, persoana devine semnificativă pentru ceilalți și una dintre miile de zale ale lanțului pe care se bazează continuitatea vieții umane (p. 10).

Relatiile dintre sexe, femei, barbati

De la această diviziune nu face rabat nici împărțirea în funcție de sex, Adler afirmând în același timp că „această diviziune a muncii”, în funcție de aspecte ce țin de capacitățile fizice,
ar trebui îndeplinită în conformitate cu un criteriul complet lipsit de prejudecată (p. 11).

Alfred Adler despre sentimentul de inferioritate şi fenomenul de supracompensare

În contextul mișcării feministe și al diferențelor de gen, în măsura în care nu se „exagerează lucrurile (...), logica acestui punct de vedere” ține cont de faptul că femeile nu trebuie defeminizate și nici nu trebuie distruse relațiile „naturale dintre bărbat și femeie în ceea ce privește oportunitățile de muncă potrivite pentru ei” (ibid.).

Legat de această „luptă” pentru o iluzorie supremație a rolurilor de gen, în volumul Paradoxul iubirii, vorbind de clișee, Pascal Bruckner se referă la relația dintre bărbat și femeie ca aflându-se într-un moment de „inflație”, în care fiecare sex se acuză reciproc de trădare a stereotipului.

Interesant însă, nu este vorba de o anulare acestuia, întrucât constatăm un shift în dinamica interpersonală, în sensul în care se face schimb de roluri și de prescripții de rol, dar aducându-se odată cu aceste schimburi și acuzele că nu sunt îndeplinite cum trebuie!

Bruckner numește acest fenomen „blestemul libertăților dobândite” (p. 75), în cazul femeilor situația traducându-se prin câștigarea unei autonomii care nu le reduce însă din responsabilitățile pe care deja le aveau, ci, dimpotrivă, le suplimentează. În cazul bărbaților pare a fi vorba de păstrarea acelorași funcții, chiar dacă au pierdut „supremația”.

De fapt, relațiile dintre sexe din prezent par a se caracteriza prin incertitudine, de la care trebuie construite acum alte modele; în vreme ce ambele sexe suspină după vechile idealuri, pe care le-au repudiat în numele schimbării și emancipării, adevărul este că „reforma” s-a realizat cu costul modelelor de gen, ceea ce a aruncat în confuzie și nesiguranță identitară atât femeile, cât și bărbații.

De unde paradoxul: „criza de identitate” a celor două sexe le face pe acestea să caute simplitatea vechii reglementări, consideră autorul, tocmai pentru a pune capăt confuziei, cu dublă finalitate: definirea celuilalt, dar și propria definire, întrucât cei doi, și bărbatul, și femeia, se află într-o permanentă inter-relaționare, iar rolurile lor nu pot fi considerate decât în mod complementar, pe un continuum al interacțiunii.

Ceea ce nu înseamnă însă că negocierea noilor roluri se realizează lin și asertiv – dimpotrivă: după cum vom vedea, în prezent suntem martorii unor schimburi extreme și a unor demersuri adesea exagerate, prin care unul sau altul dintre cele două sexe caută să se impună asupra celuilalt, apelând uneori chiar și la tactici de „gherilă” precum victimizarea, oprimarea și desconsiderarea...

Identitate sexuală, alegere de obiect, practică sexuală

Bibliografie

• Adler, A. (2016). Cooperarea între sexe. București: Trei.
• Bruckner, P. (2011). Paradoxul iubirii. București: Trei.

Ilustraţie: Fotografie satirică din 1901, cu legenda „New Woman - Wash Day”

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!