Ultima ora

Viata lumii

Ştiri

Cauta in revista

Tulburarea factice sau Sindromul Münchausen


Denumită în DSM-5 tulburarea factice, psihopatologia în chestiune mai este cunoscută și drept Sindromul Münchausen și se referă la falsificarea semnelor ori a simptomelor fizice sau psihologice ori la producerea deliberată a acestora față de propria persoană ori asupra unei alte persoane (în cazul din urmă fiind vorba de fosta tulburare factice prin transfer sau Sindrom Münchausen indus).

Asemenea altor tulburări, este important ca și în cazul diagnosticării tulburării factice / Sindromului Münchausen comportamentul persoanei să nu poată fi explicat mai bine de altă tulburare psihică, iar acesta [comportamentul] să fie
evident chiar și în absența unui câștig evident sau a unei motivații exterioare.

tulburarea factice sindrom munchausen dsm-5

Tulburările cu simptome psihosomatice în DSM-5, o reconceptualizare?

Esențială în cazul tulburării factice este „asocierea cu minciuna dovedită” – cu alte cuvinte demonstrarea neconcordanței cu realitatea medicală și / sau socială a pacientului (spre exemplu raportarea de false episoade de simptome neurologice ori declararea ideației suicidare și a simptomatologiei depresive în urma decesului – fals – al partenerului de viață).

Diagnosticul de tulburare factice se bazează pe identificarea obiectivă a falsificării semnelor și simptomelor de boală și nu pe presupuneri privind intenția sau posibila motivație ascunsă,
subliniază manualul de diagnostic DSM-5, în relație cu ideea conform căreia tendințele antisociale ori comportamentul criminal ar exclude ipoteza prezenței autentice a tulburării.

Sindromul de aniversare si loialitatea familiala invizibila. Vocabular de psihogenealogie

Deloc surprinzător, prevalența este necunoscută,
probabil din cauza rolului pe care îl joacă simularea în această populație,
cu toate că unele estimări indică spre un procent de aproximativ 1% pentru persoanele care se prezintă în unitățile spitalicești și care îndeplinesc criteriile de tulburare factice sau Sindrom Münchausen.

Totuși este de avut în vedere procentul cărora, deși își provoacă sieși ori altora vătămări, nu se prezintă la camerele de primiri urgențe și nici nu caută în mod necesar îngrijiri medicale, dat fiind că scopul lor nu este per se primirea de astfel de îngrijiri [medicale], cât mai degrabă de satisfacere a unor nevoi afective ori de compensare a unor traume psihologice.

Debutul pare a avea loc la începutul vieții adulte și coincide adesea cu spitalizarea pentru o afecțiune medicală ori tulburare psihică – ceea ce poate ridica întrebarea „factor cauzal ori declanșator?” referitor la evenimentul menționat, cu toate că a doua variantă pare a fi mai pertinentă în ceea ce privește relevanța din punctul de vedere al dinamicii psihice și a structurii de personalitate inadecvat elaborate ca „teren fertil” pentru instalarea unei afecțiuni din spectrul celor cu simptome somatice.

Este necesar, așadar, ca medicul ori terapeutul să aibă în vedere, în cazurile care prezintă suspiciuni în direcția prezenței unei tulburări factice (induse ori nu), o eventuală sursă ori instanță terță care să permită, pe cât mult posibil, verificarea informațiilor oferite de pacient / client și care să reprezente, în această idee, și o modalitate de realizare a unui diagnostic diferențial ce exclude nu doar prezența altor tulburări, ci și a simulărilor ori chiar a prezenței unor motivatori externi (câștiguri sociale, financiare etc.).

Sindromul idealitatii si credinciosul adolescent

Bibliografie: DSM-5, Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, (2016). Editura Medicală Callisto: București.

Foto: Yuris Alhumaydy / Unsplash
Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentaţi la obiect, arătându-le preopinenţilor curtoazie şi respect. Nu sunt publicate comentariile injurioase, calomnioase şi de trolling. Ironia e admisă ca spirit, nu ca gratuitate. Semnătura e utilă şi un semn apreciat de politeţe.

Atentie, se interpreteaza!